2011: 51 de săptămâni în editoriale

6 ianuarie: Dosarele anului 2011

Anul 2011 va continua să fie unul al luptelor, inclusiv electorale, dat fiind faptul că vom fi chemaţi la urne pentru alegerea puterii locale. 2011 va rămâne anul unor interminabile dosare, care bulversează viaţa noastră, lăsând un gust amar despre justiţia care, rareori, se întâmplă să ne facă dreptate.

3 ianuarie: Reforma medicamentelor scumpe

Reforma preţurilor la medicamente dă dureri de cap tuturor. Cetăţenii sunt tot mai nemulţumiţi că, de câteva luni, li se tot promit preţuri reduse, mai nou, şi se anunţă că pot procura leacuri ieftinite, dar oamenii nu simt aceste schimbări. Oficialii sunt stresaţi că procesul iniţiat tot durează şi se complică. Farmaciştii şi proprietarii farmaciilor sunt nemulţumiţi că noutatea reevaluării stocurilor i-a luat prin surprindere.

20 ianuarie: Suicidul minorilor între cifre şi soluţii

Anul trecut, lunar, câte 4-5 copii din R. Moldova şi-au pus capăt zilelor, indică datele statistice. În ultimii patru ani, numărul sinuciderilor în rândul minorilor s-a majorat de patru ori. Dacă în 2007 au fost înregistrate 16 cazuri, anul trecut – 59. Datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii arată că, la nivel mondial, 30-40% dintre tinerii cu vârste între 9 şi 18 ani au la activ o tentativă de suicid.

27 ianuarie: Comuniştii vor capul lui Lupu

Şansele lui Marian Lupu de a ajunge preşedintele R. Moldova sunt în scădere bruscă. Dizgraţiile în jurul lui cresc. Pe durata ultimelor zile, linia de atac mediatic a comuniştilor a fost trecută, în plină forţă, de pe direcţia PCRM – AIE pe cea cu PDM şi, în special, cu Lupu, ca principal şi singurul, deocamdată, candidat nominalizat la funcţia de şef al statului.

3 februarie: Iluzioniştii de la putere

Până în ultima zi a lunii ianuarie, toţi cei circa 4000 de demnitari din R. Moldova ar fi trebuit să prezinte declaraţiile pe venituri şi averi, pentru 2010, aşa cum îi obligă Legea nr. 1264. Până la urmă, doar 30% din numărul total al persoanelor vizate  au trimis declaraţiile la Comisia Centrală de Control. Să aibă ce ascunde de ochii lumii toţi cei care nu şi-au depus declaraţiile?

10 februarie: Demersuri murate la vamă

Zonele de frontieră ale României au devenit teatru de război. Cei mai de neatins funcţionari, vameşii şi poliţiştii de frontieră, sunt încărcaţi în dubiţe, fiind transportaţi la interogatorii sau în arest preventiv. Totul a pornit de la un document de vreo 50 de pagini, în care erau descrise practici evazioniste susţinute de funcţionari ai instituţiilor de control financiar, fiscal şi vamal.

17 februarie: În sfârşit, moldovenii-s primii

În sfârşit, Moldova este fruntaşă într-un studiu internaţional. Dacă până acum eram roşii de la comunism, acum suntem roşii de la băutură. Cel puţin aşa, roşii, ne arată datele Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS): ne plasăm pe hartă în zona roşie în privinţa consumului de alcool, adică unde se bea din abundenţă, şi chiar suntem în fruntea acestui clasament.

24 februarie: Jurnalul protestatarului

«Din 15 kg de demersuri, vreo 10 sunt probe», spune cu oarecare satisfacţie Tudor Pânzaru, protestatarul din faţa Guvernului, care este în stradă deja de vreo opt luni. Pe 21 februarie, la Căuşeni, a avut loc prima şedinţă de judecată în cadrul dosarului său, legat de asigurarea cu spaţiu locativ. Tudor, timp de câteva zile, s-a tot luptat cu o dilemă: şi la judecată vroia să meargă, dar nici cortul nu-l putea părăsi.

10 martie: Am oare dreptul la limba de stat?

Minorităţile naţionale ne-au luat-o înainte şi au cerut să li se asigure dreptul la limba maternă. Adică o altă limbă decât cea de stat. Motivează că fiecare cetăţean are dreptul să-şi aleagă limba de educaţie, iar la noi poţi să alegi doar între limba de stat şi cea rusă. Cei 800000 de cetăţeni cer dreptul la limba maternă, la toate nivelurile de învăţământ. Se simt discriminaţi şi nu pot participa activ la viaţa politică.

17 martie: Speculanţi cu zei şi gay

Speculanţii de Dumnezeu, de Rai şi Iad, de cutremure, dar şi de drepturile homosexualilor şi de egalitate umană – toţi s-au antrenat într-un bâlci televizat din care iese în evidenţă o tragedie: suntem polarizaţi mai tare decât am fost vreodată. Au apărut noi motive să ne urâm reciproc. Ne urâm pentru că suntem împărţiţi, în creştini radicali şi homosexuali fundamentalişti. Sau invers. Această nouă ocazie de ură a apărut odată cu promovarea din Guvern în Parlament a Legii anti-discriminare.

24 martie: Condamnarea preşedinţilor

Câteva cutremure, de altă natură decât cele care au zguduit Japonia, s-au produs în ultimul timp în state precum Ucraina, Israel, Franţa sau Italia. Fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima este inculpat de Parchetul General al Ucrainei pentru asasinarea, în anul 2000, a jurnalistului Gheorghi Gongadze. «Confirm că o procedură penală a fost deschisă împotriva lui Kucima», declara, pe 22 martie, adjunctul procurorului general al Ucrainei, Renat Kuzmin. Potrivit acestuia, ordinele lui Kucima au avut drept consecinţă moartea jurnalistului.

31 martie: Dodon, urmaşul Ecaterinei a II-a

Igor Dodon şi Maia Laguta  s-au solidarizat, şi-au dat mâna de 27 Martie la Chişinău, dar nu pentru a consemna actul Unirii Basarabiei cu România, ci pentru a-i huidui şi condamna pe cei care au avut curajul s-o facă public. Înconjurată de o mână de bătrâne, Laguta a protestat în stradă, Dodon, mai boieros din fire, a făcut-o pe blogul său personal. Şi unul şi altul, însă, au intrat în conflict cu Istoria.

7 aprilie: 7 Aprilie, rana care nu se prinde

Despre 7 Aprilie – şi azi, ca şi acum doi ani, continuă să se discute în contradictoriu: unii insistă că a fost o «lovitură de stat», alţii – că a fost «o revoluţie». Nu există claritate nici la nivel oficial. Comisia parlamentară care trebuia să investigheze cazul, în loc să clarifice lucrurile, le-a scandalizat şi mai mult. Nu au mers mai departe, sau nu atât de departe după cum s-a sperat, nici organele de anchetă. Au existat morţi, dar nu există condamnaţi pe cazul morţilor.

14 aprilie: Actori de Oscar în politica de la Chişinău

Cu întârziere de doi ani, deputaţii vor audia nişte rapoarte, prezentate de actualii şefi de la MAI, SIS, Procuratura Generală şi de la Serviciul Pază de Stat. S-a anunţat că şedinţa va fi publică… Anunţul despre aceste intenţii ale AIE de a audia câteva rapoarte ale unor importanţi oficiali aduce după sine o întrebare logică: Ce ne vor spune nou miniştrii, procurorii şi şefii de SIS?

21 aprilie: Electorala 2011: război sau armistiţiu?

Deşi electorala 2011 este încă în faza de probă, unii «aliaţi» s-au grăbit să anunţe stare de «război sfânt» în lupta pentru Primăria Chişinău, aşa încât nu e clar: partenerii Alianţei de guvernare vor lupta cu comuniştii pentru Chişinău sau vor lupta între ei? Localele 2011 vor fi o campanie ambiţioasă. Şi, la  sigur, foarte dură. Comuniştii vor merge în aceste alegeri aşa cum merg batalioanele disciplinare pe front – fără drept de retragere.

5 mai: Denunţ la MAI

Acum două săptămâni, s-a întâmplat clonarea ZdG. Cineva a preluat însemnele ZdG, a schimbat G cu C, a preluat denumirile de rubrici, corpul de literă, adică haina grafică a ziarului nostru, şi a tipărit un alt ziar, plin de calomnii şi denigrări la adresa unui concurent electoral. Am adresat sesizări cu privire la elucidarea acestui caz MAI, Procuraturii, SIS şi Comisiei Electorale Centrale.

12 mai: O clonă a MAI

Cum oare ar reacţiona MAI, dacă în actuala electorală cineva, cumva, ar clona şi ar lansa un alt minister de acelaşi profil? Instituţia clonată ar utiliza toate însemnele MAI-ului autentic. Angajaţii săi ar avea legitimaţii, ar purta epoleţi marcaţi şi chipiuri speciale, unii ar dispune de bastoane şi de automobile poliţieneşti. Cum ar reacţiona PG, dacă nişte «ingenioşi» ar clona o instituţie similară, cu Valeriu Zubic, bunăoară, în frunte, cu viceprocurori şi cu structuri aproape identice?

19 mai: Allah şi cozonacii

Mai există forţe care sunt împotriva însemnelor popoarelor de la care provine kebabul, sarmalele, nemaivorbind de cunoscuta maţa evreiască. Aceste forţe exclud posibilitatea existenţei legale în R. Moldova a altor culte, decât cel ortodox de expresie rusă. Dar de Ziua Europei ortodocşii nu au protestat… Din cauza protestelor preoţeşti, Mitropolia Basarabiei a ajuns la CEDO, menora evreiască a fost deturnată cu furie publică, iar musulmanii, alături de toate cultele mai mici decât cel al Bisericii conduse de la Moscova, sunt numiţi  «svalka cultelor» din Moldova.

26 mai: Dosarul clonelor ca şi dosarul heroina

De ce am crede că, în cazul ziarelor clonate, până la urmă, va fi pedepsit principalul vinovat? Cu siguranţă, nu avem niciun motiv care ne-ar insufla această încredere, mai ales că, este clar deja, ancheta frânează, instanţele de judecată le-au întins o mână de ajutor făptaşilor, eliberându-i din arest preventiv, iar apoi, pe 24 mai, lăsând în vigoare şi la Curtea de Apel Chişinău decizia primei instanţe…

2 iunie: «Iubim Moldova» fără Tricolor

Voronin şi-a scos duminică trupele electorale la careu. Autocarele cu care lumea a fost cărată la Chişinău au fost aliniate pe str. Mitropolitul Varlaam, iar «efectivul» scos în faţă şi aliniat în Scuarul Operei Naţionale, după care mulţimea, toată în roşu, a mărşăluit fastuos pe bd.  Ştefan cel Mare, cu aclamaţii, fanioane şi simbolici comuniste, fără Tricolor, chiar dacă «Iubim Moldova» e cea mai speculată, de către comunişti, lozincă electorală pentru alegerile din 5 iunie.

9 iunie: Motivele asasinării lui Igor Ţurcan

De ce a fost asasinat Igor Ţurcan? Toţi cei care au aflat despre odioasa crimă caută astăzi răspuns la această întrebare. Oamenii cred că, dacă ar cunoaşte răspunsul, ar reuşi să evite un posibil atentat asupra lor sau asupra celor apropiaţi. O stare de relativă uşurare ar putea trăi şi familia lui Ţurcan, dacă ar cunoaşte din ce cauză anume a fost asasinat acesta. S-ar putea ca şi fricile care persistă alături de durerea familiei să se risipească, dacă s-ar afla motivele crimei.

16 iunie: 5 clone la Chişinău

Ia sfârşit campania electorală care ne-a afectat în mod special pe noi, cei de la ZdG. Problema clonelor jurnalistice a ajuns peste hotarele R. Moldova. Reporteri şi manageri de ziare din Germania, Austria, Danemarca, Rusia ne-au contactat ca să afle detalii, să se asigure că aşa ceva e adevărat, şi mai mult – să se asigure că autorităţile R. Moldova au rezolvat cazul şi că o soluţie există.

23 iunie: 7 aprilie NU a existat

Vineri, 16 iunie, Judecătoria Centru a emis o sentinţă de achitare pe numele lui Valeriu Bobuţac, colaborator al Secţiei combaterea traficului de persoane a CGP, acuzat de maltratarea lui Alexandru Cucu, tânăr reţinut pe 8 aprilie 2009. Luni, 20 iunie, Vladimir Braşoveanu de la aceeaşi judecătorie a emis o sentinţă asemănătoare pe numele lui Radu Starinschi, ex-şef al poliţiei criminale a Comisariatului Centru, acuzat de maltratarea lui Sergiu Creţu. Sentinţele de zilele trecute au nuanţat trendul spre care se merge în dosarele 7 aprilie, cel de achitare a poliţiştilor acuzaţi de tortură, abuzuri şi fals în acte publice.

14 iulie: Când pleacă Dodon din PCRM?

După duelul verbal de ieri, dintre Vladimir Voronin, preşedintele PCRM, şi Igor Dodon, fost candidat la funcţia de primar de Chişinău din partea comuniştilor, a devenit cert un lucru — ultimul va pleca din PCRM. Rămâne de stabilit doar perioada în care va avea loc plecarea, dar şi încotro o va apuca aşa-zisul «lider al aripii reformatoare a PCRM»… Nu cred că Voronin nu va reacţiona şi mai dur la replica dată de Dodon, cum nici ultimul nu cred că se mulţumeşte cu ironiile şi aluziile şefului său…

28 iulie: Cine păzeşte Transnistria de noi?

În 7 ani de muncă la ZdG, am dedicat sute de pagini oamenilor din Transnistria. Am scris despre situaţia fiecărei şcoli cu predare în limba română, despre situaţia copiilor din şcolile cu predare în limba moldovenească, în grafie chirilică, am scris despre situaţia Grupului Ilaşcu, despre alte persoane arestate de autorităţile autoproclamate, despre abuzuri şi drepturi încălcate. În total s-au adunat mii de articole. Zilele trecute am revenit iar în Transnistria şi am înţeles că am muncit în zadar.

4 august: Sentinţa ZdG, semnată de 2 procurori şi 1 judecător

La 1 august, în urma unei hotărâri judiciare, emise de Ion Busuioc, de la Judecătoria Centru, ZdG a pierdut 500 de mii de lei. Este adevărat, hotărârea nu este definitivă, iar redacţia o va ataca la Curtea de Apel, pentru a demonstra că, în mai-august 2011, o instanţă de judecată, reprezentată de Ion Busuioc, şi o procuratură, reprezentată de Constantin Cojocaru şi Ion Crişciuc, de la Glodeni, au acţionat împotriva singurului ziar de investigaţii de la noi, încercând să-l «pună la respect» sau chiar să obţină falimentarea şi, în consecinţă, închiderea lui.

11 august: Record internaţional la Judecătoria Centru

Când am semnalat că suma pe care o cere judecătorul Busuioc poate cauza închiderea ZdG, am primit apeluri de susţinere din partea ONG-urilor de media şi a celor ce ţin de libertăţile umane. A urmat apelul SEEMO de la Viena, care solicită instanţelor judiciare să revadă această decizie şi să o aducă într-o formă euroconformă. Ne-au contactat reprezentanţi ai mai multor ambasade străine de la Chişinău. Ne-au vizitat la redacţie, ca să îşi exprime îngrijorarea, membri ai reprezentanţei CoE la Chişinău, ai Delegaţiei UE, ai Ambasadei SUA.

18 august: Independenţa în retragere

Istoria Românilor şi Limba Română sunt scoase din nou pe eşafod. În august, în toiul fastuoaselor pregătiri pentru consemnarea celor 20 de ani de Independenţă şi la mai bine de doi ani de la căderea de la guvernare a regimului Voronin… La Comrat, başcanul autonomiei, M. Formuzal, o făcea acum două săptămâni pe Bayazid, tunând şi fulgerând în adresa Limbii Române. El a ameninţat că, din 2012, Româna, care e «limba altui stat», nu va mai fi acceptată în diplomele de studii ale absolvenţilor din regiunea găgăuză, iar corespondenţa cu Chişinăul nu va fi examinată de autorităţile autonomiei, dacă nu va fi tradusă în rusă…

25 august: Ziua Dependenţei şi a limbii de stat

Pentru 27 august, mai marii statului au pregătit o fastuoasă celebrare a Zilei (In)Dependenţei, cu o paradă cum n-au mai văzut decât la televizor, cu focuri de artificii, paraşute, avioane şi multă voie bună. Filat, Lupu, Ghimpu, Voronin, Snegur şi Lucinschi, politicienii care au marcat cei 20 de ani de (In)Dependenţă a Moldovei, vor merge falnici prin mulţime, iar ulterior vor umbla pe la toate televiziunile şi vor aclama că R. Moldova este Independentă şi cu un viitor strălucit în faţă…

8 septembrie: Ex-deputatul care cere 810 mii de lei de la ZdG

Două cereri prealabile, prin care ni se revendică sume impresionante de bani, 210 mii şi 600 mii, au ajuns «recomandat» la redacţie. Un ex-deputat, tot el fost patron de benzinării şi fondatorul primului post privat de televiziune din Moldova, a decis să cheme ZdG în instanţa de judecată pentru publicarea a două articole în 2005 şi în 2007.

15 septembrie: Polemici inutile despre raideri

“R. Moldova a cunoscut un atac de tip raider fără precedent, de aceea noi avem de rezolvat două probleme. Prima este să asigurăm proprietarului proprietatea şi a doua, cu mult mai dificilă, este să fie pedepsiţi vinovaţii. Mai mult decât atât, partenerii de dezvoltare ne-au spus că dacă cei vinovaţi nu sunt pedepsiţi, problema se va conserva şi va reapărea în scurt timp. Cred că vom reuşi să demonstrăm că R. Moldova este un stat cu instituţii funcţionale», declara, acum câteva zile, preşedintele Comisiei parlamentare economie, buget şi finanţe, Veaceslav Ioniţă.

22 septembrie: Întrebaţi-l pe Putin

Moscova şi-a ales un nou favorit pentru Transnistria. Pe locul lui Igor Smirnov a fost menit să vină Anatoli Kaminski. Dincolo de această schimbare nominativă, politica Rusiei în Transnistria rămâne fără schimbări. Sâmbătă, la Tiraspol, şi-a ţinut lucrările cel de-al patrulea congres al celui mai influent partid din regiunea transnistreană, «Obnovlenie». Sub auspiciile partidului lui Putin, «Edinaia Rossia», reprezentat la congres de prim-vicepreşedintele Dumei de Stat, Oleg Morozov, «Obnovlenie» a dat curs proiectului politic de mazilire a lui Smirnov.

6 octombrie: Unde pleacă Muruianu?

Uneori se creează impresia că, în R. Moldova, există un singur judecător care poate fi preşedinte al CSJ. Deşi există sute de judecători profesionişti, cu o bună cunoaştere a legislaţiei, cu experienţă vastă nu doar de administrare a proceselor judiciare, ci şi a instituţiilor judecătoreşti, atunci când e vorba de alegerea preşedintelui CSJ nu există prea multe candidaturi, dar şi cele care sunt propuse se retrag în grabă, ca să rămână în listă doar unul, el, Ion Muruianu.

13 octombrie: 7 aprilie la Geneva

Delegaţia guvernamentală de la Chişinău a prezentat, la Geneva, situaţia drepturilor la câteva capitole, inclusiv egalitatea dintre femei şi bărbaţi, violenţa domestică, drepturile persoanelor din Transnistria, dar şi problemele cetăţenilor supuşi torturii. Situaţia victimelor din aprilie 2009 este vizată în câteva puncte ale raportului prezentat de Guvern. În special, acest raport recunoaşte numărul mare de plângeri vizând tortura după evenimentele din 2009, dar şi eforturile autorităţilor pentru investigarea şi pedepsirea acestor crime.

20 octombrie: Cum «a evadat» Baghirov

Vladimir Filat, prim-ministrul R. Moldova, s-a întâlnit cu tizul şi, totodată, omologul său rus, Vladimir Putin. Oficial, cei doi au discutat despre preţul la gazele naturale, despre exporturile de vinuri moldoveneşti în Federaţia Rusă sau despre reluarea negocierilor în formatul 5+2…Intuim, însă, că, pe lângă discuţiile oficiale, cei doi premieri au abordat şi alte subiecte, care nu dau bine dacă sunt făcute publice prin intermediul unui comunicat de presă. Iar unul dintre subiectele discutate de cei doi a fost, inevitabil, Eduard Baghirov.

20 octombrie: Cât costă tortura?

După evenimentele din aprilie 2009 Procuratura Generală a iniţiat 58 de dosare penale pe numele persoanelor cu funcţii de răspundere acuzate de tortură, îndeosebi poliţişti. Dar în instanţa de judecată au ajuns doar jumătate, restul dosarelor fiind clasate. În doi ani şi jumătate nu a existat nicio decizie irevocabilă în niciun dosar în care tinerii acuzau poliţiştii de tortură. Doar într-un singur caz, în dosarul lui Vitalie Creţu, doi poliţişti au fost condamnaţi de prima instanţă la 4 şi 2 ani de închisoare cu suspendare pentru exces de putere şi pentru că au torturat tinerii în stradă şi în comisariate, însă Curtea de Apel i-a achitat.

27 octombrie: Baghirov schimbat pe Cazac?

Mi-i teamă şi ruşine să o întreb pe Stela Surchicean, mama lui Ilie Cazac, la ce speră ea. Atât de rănită în ultimii ani, sunt sigură că în adâncul sufletului mai speră că autorităţile legale ale R. Moldova, în peregrinările lor necontenite între marile capitale europene şi capitala Rusiei, abordează cumva scenarii de eliberare a fiului ei. Ilie Cazac nu e singurul. Sunt alte zeci de persoane reţinute şi deţinute în arest, fără un proces echitabil, fără apărare legală, fără drept de apel. Pe lângă ele, sunt alte sute de persoane care au suportat chinurile torturii, fără drept de apel. Aceste persoane poartă cetăţenia R. Moldova.

3 noiembrie: Medicina naţională – grav bolnavă sau incurabilă?

Este restructurată/desfiinţată o instituţie medicală. Este destituit cu multe semne de întrebare un director al altei instituţii. Este declarat ilegal un concurs de angajare a directorului unei a treia instituţii. Toate acestea — după multe acuzaţii în adresa Ministerului Sănătăţii şi a sistemului medical din R. Moldova, rămase fără explicaţii şi răspunsuri, şi după multe promisiuni suspendate în anticamera ministerială.

10 noiembrie: «Dodon»-izarea R. Modova

De vinerea trecută încoace, R. Moldova toată s-a «dodon»-izat. Pe orice site, portal de ştiri, post de radio şi televiziune, toate noutăţile încep şi se încheie cu «Dodon şi echipa». Nici sărbătorilor de Paşti şi de Crăciun nu li se acordă atâta timp şi spaţiu. Ore zilnice de publicitate. Şi toată pe gratis. Bravo, Dodon. Să reuşeşti să pui la treabă toată presa şi s-o faci să vorbească despte tine e, totuşi, un mare succes. Din păcate, singurul, deocamdată, pentru care i-am putea spune «bravo», că în rest a rămas după cum şi era: pro-comunist şi anti-alianţă.

17 noiembrie: Ce mai face Baghirov?

Procurorii anunţă că Baghirov este dat în căutare internaţională. În rest, nimeni nu mai spune nimic despre omul care ar fi stat în spatele evenimentelor din aprilie 2009 de la Chişinău. Să fie oare alegerea şefului statului singurul motiv pentru care nu se mai vorbeşte despre fuga lui Baghirov sau la mijloc sunt alte interese? Cine ştie ce mai face persoana suspectată că l-ar fi ajutat pe blogger să părăsească R. Moldova, reţinută pe 1 noiembrie?

1 decembrie: 1 Decembrie e ziua mea

Pentru că profesoara de istorie m-a învăţat să nu fac diferenţă între Ştefan cel Mare, Mircea cel Bătrân, Mihai Viteazul sau Alexandru Ioan Cuza, iar cea de limba şi literatura română — între Eminescu, Vieru, Sadoveanu sau Arghezi. Pentru că, de fiecare dată când trec Prutul, mă simt acasă. Pentru că, atunci când privesc un meci de fotbal în care joacă echipa naţională a României, am emoţii de parcă în joc ar fi soarta mea, pentru că, sufleteşte, îmi sunt mai aproape Mutu şi Chivu decât Gaţcan sau Bugaiov. Şi, vă rog, nu mă întrebaţi cu cine aş ţine într-un eventual meci de fotbal oficial între două echipe ale celor două state româneşti…

8 decembrie: Biserica binecuvântează PCRM?

La Bălţi, Taraclia şi Străşeni au avut loc aşa-zisele «congrese civice», care au cerut demisia actualei conduceri a R. Moldova şi au propus o alternativă pentru guvernare. La valul de proteste susţinute de PCRM s-ar fi adunat, potrivit organizatorilor, reprezentanţi ai majorităţii categoriilor sociale din majoritatea raioanelor ţării, între care şi… feţe bisericeşti. Episcopul de Bălţi şi Făleşti, Marchel, şi arhimandritul Filaret, stareţ al mănăstirii Căpriana, sunt participanţi activi la congresele civice, chiar blagoslovindu-le. Feţele bisericeşti au cerut şi ele demisia AIE, reproşându-i printre altele că a înregistrat islamul şi că ar vrea să «legalizeze homosexualitatea şi prostituţia».

15 decembrie: Transnistria fără Smirnov, dar cu Rusia

Transnistrenii şi-au ales un viitor fără Igor Smirnov. Cel puţin asta ne spun rezultatele preliminare ale alegerilor prezidenţiale din autoproclamata rmn, care au avut loc vinerea trecută. Smirnov nu doar nu a acumulat majoritatea voturilor «concetăţenilor» săi, dar a pierdut şi lupta definitivă pentru prezidenţiale, care se va da în turul II între Evgheni Şevciuk şi Anatoli Kaminski.

22 decembrie: Aşteptarea «revoluţiei albe»

Duminică, la Tiraspol, Moscova îşi va relua jocul de-a preşedinţii. În stânga Nistrului, cu excepţia localităţilor subordonate Chişinăului, vor fi jucate «cărţile»  pentru turul doi al alegerilor la «preşedinţia rmn». Sub acoperirea «votului general», pretins democratic şi pluralist, Rusia îşi va instala la Tiraspol un nou vechil. Lumea va trebui să aleagă între cei doi candidaţi rămaşi în cursă: Evgheni Şevciuk (cu 38,5%) şi Anatoli Kaminski (cu 26,3%). Primul – fost şef al legislativului de la Tiraspol, celălalt – actual. Kaminski – favoritul declarat al Moscovei, Şevciuk – considerat, deopotrivă, şi omul Moscovei, şi al Kievului.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *