„100 de zile” cu procuror în Parlament
Luni, la cererea procurorului Robu, deputatelor Tauber și Apostolova le-a fost retrasă imunitatea, cu votul a 56 de deputați, după care acestea au fost luate sub arest pentru 72 de ore. „E prima porție. Vor mai urma”, a fost reacția Maiei Sandu. Chiar s-a pornit? În ce măsură e gata Dodon și PSRM să meargă până la capăt pe acest subiect, dacă în Rapoartele Kroll figurează și nume de deputați socialiști?
Gata cu dezoligarhizarea? Gata „curățenia”? Statul nu mai e captiv? Instituțiile statului nu mai sunt controlate politic? Justiția e justiție, drepturile sunt drepturi, oligarhi nu mai avem, hoții miliardului sunt sub anchetă? Dacă e să-i credem lui Igor Dodon, Coaliția de guvernare și-a făcut treaba la 90%.
În săptămâna care se duce, Președinția, Parlamentul, Procuratura Generală, toți, pe rând sau împreună, s-au dat în spectacol. Nu negăm, a existat și un prilej pentru asta. Luni s-au împlinit 100 de zile de la intrarea în mandat a Coaliției de guvernare PSRM-ACUM (PAS+PPDA) și învestirea Guvernului Sandu. Premierul nu a venit în Parlament cu un raport de activitate, așa cum se obișnuiește la 100 de zile și a avut tot temeiul să nu o facă din simplul motiv că Guvernul nu a avut (după cum nici nu are ) un program de guvernare, votat de Parlament. Coaliția PSRM-ACUM, convenită în iunie, prin consens, între americani, europeni și ruși, trebuia să fie, conform înțelegerilor enunțate de Igor Dodon, Zinaida Greceanâi, Maia Sandu, Andrei Năstase și confirmată, ulterior, în mediile apropiate Kremlinului de către artizanul acestei coaliții, emisarul lui Putin pentru R. Moldova, Dmitri Kozak, o coaliție „temporară”, pentru două, maximum trei luni, în care să se facă „dezoligarhizarea” R. Moldova, „curățenie generală” în sistem, depolitizarea și eliminarea din instituțiile principale ale statului a tuturor elementelor servile regimului Plahotniuc, revizuirea legislației electorale și anunțarea unor alegeri anticipate libere și corecte. Aici trebuia să se ajungă. Unde s-a ajuns? Unde nu trebuia. În trei luni, nu s-a făcut altceva decât un transfer de putere, de la Plahotniuc către Dodon. Și asta, probabil, este realizarea cea mai serioasă a fantomaticei alianțe PSRM-ACUM în primele 100 de zile de la venirea la putere. Azi, toate instituțiile principale în stat, cu excepția câtorva ministere (deși Guvernul este, ca și cum, al Blocului ACUM) sunt controlate de Igor Dodon, iar la modul practic (se știe deja), de Rusia. Când s-a mai întâmplat, în anii de după 1991, ca un ministru de război al Rusiei să vină, fie și într-o vizită (misiune) privată în R. Moldova? Cu Dodon a fost posibil. Sau: până la crearea Alianței cu ACUM, Dodon era o data în lună sau de trei ori în două luni la Moscova. În ultima vreme, merge săptămânal sau de două ori pe săptămână. Zice că negociază cu Putin prețul la gaze pentru R. Moldova. De fapt, negociază prețul de vânzare, al R. Moldova, Rusiei. Dodon este tipajul boierilor moldoveni din epoca medievală, care mergeau la Poartă și târguiau prețul domniei la tronul Moldovei.
Luni, Igor Dodon a venit în Parlament. La intrarea lui Dodon în sală, trei deputați din partea Blocului ACUM, Iurie Reniță, Octavian Țâcu și Lilian Carp au părăsit, în mod demonstrativ, sala de ședințe – lucru pe care era normal să-l facă în grup tot Blocul ACUM, ținând cont de „misiunea” cu care venise Dodon în Parlament. Iar Dodon venise, potrivit anunțului din ajun de pe pagina sa de Facebook, cu un „mesaj către popor” la 100 de zile de la învestirea Guvernului. Mesaj, practic, nu a avut, așa cum nu l-a avut niciodată în cei trei ani de când e președinte. În schimb, a pus mai multe note de „3” Guvernului, deși nu e treaba președintelui să dea note, ci a Parlamentului. Legislativul, însă, a tăcut. Au tăcut și cei din opoziție, și cei de la ACUM. Nimeni nu l-a întrebat, dacă îl deranjează, așa după cum a zis, condiția economică a R. Moldova, sau a veniturilor populației, pensiilor, tarifelor la servicii, exodului, de ce nu i-a cerut Parlamentului și Maiei Sandu, Ministerul Economiei sau cel al Finanțelor, sau Asistența Socială și a Familiei, sau Agricultura, dar a ținut mort și copt să i se dea Armata, SIS-ul, Curtea Constituțională (CC), Procuratura, Anticorupția, care sunt consumatori, nu producători de fonduri. De ce nimeni nu l-a întrebat de ce instituțiile statului sunt în continuare politizate? Cum de s-a întâmplat că doi dintre consilierii săi, Țurcan și Flocea, au ajuns, unul șef la CC și altul la CNA? De unde s-a luat Robu la Procuratură? Ori de ce a mințit că vom avea alegeri anticipate după sistemul proporțional? Sau de ce a promis și, până la urmă, s-a dezis (temut) să accepte un procuror european pentru R. Moldova? Sau de ce și-a permis să amenințe deputații, în plenul Parlamentului, cu „vine procurorul”? Că Dodon nu scapă nicio ocazie să își afișeze „eu”-l, e știut. Dar există o limită în toate, dincolo de care fie că pari un nesimțit sau un idiot total. Declarația „din câte știu eu, azi vine în Parlament procurorul general” este un avertisment că „fiți atenți, băieți, nu vă jucați cu mine, că vine procurorul, vă ridică imunitatea și s-a zis cu parlamentarismul vostru”. Și procurorul a venit. Ce-i drept nu pentru cei din PDM, după cum se zvonise, dar pentru două dintre deputatele Partidului Șor, Marina Tauber și Reghina Apostolova, acuzate de implicarea în furtul miliardului. La cererea procurorului Robu, le-a fost retrasă imunitatea, cu votul a 56 de deputați și la scurt timp acestea au fost luate sub arest pentru 72 de ore. „E prima porție. Vor mai urma”, a fost reacția Maiei Sandu. Chiar s-a pornit? Sau aceste arestări sunt un nou spectacol cum a fost și rămâne și cel cu Șor? Doi: de ce atât de târzie această intervenție a PG, dacă numele lor figurează în ambele Rapoarte Kroll? Trei: în ce măsură e gata Dodon și PSRM să meargă până la capăt pe acest subiect, dacă în Rapoartele Kroll figurează și nume de deputați socialiști? Sau Procuratura va acționa selectiv? Întrebarea deputatelor Tauber și Apostolova „de ce alți deputați care figurează în aceleaşi Rapoarte Kroll nu au fost și ei lipsiți de imunitate”, rămâne în picioare. Și patru: există riscul ca Dodon să profite de votul ACUM în reglarea conturilor cu opoziția parlamentară. În ce măsură ACUM este conștient de acest risc?
