1 Decembrie, “Lupoaica” şi Lupu

Chişinăul a fost anul acesta, de 1 Decembrie, fascinant. Mai relevant ca niciodată de după 1990. «Apariţia» lui L.Rebreanu pe Aleea Clasicilor din Chişinău dădea startul Sărbătorii de 1 Decembrie, iar onorurile oficiate la monumentul lui Ştefan cel Mare, «revenirea» Lupoaicei la Muzeul de Istorie, Bienala Internaţională de Pictură la «C. Brâncuşi», manifestaţiile din Piaţa Unirii Principatelor şi din Scuarul Operei Naţionale, inaugurarea, în premieră, la Chişinău, a Pomului de Crăciun în această zi schimbau radical culoarea, percepţiile şi semnificaţia Zilei Marii Uniri.

«În sfârşit, am ajuns să vedem şi noi, la Chişinău, o atmosferă de sărbătoare pe 1 Decembrie», – se entuziasma în voce un simplu cetăţean, după ce peste Pomul de Crăciun, Piaţa Mari Adunări Naţionale, Parcul Catedralei şi bulevardul Ştefan cel Mare se revărsase cascade de lumini. Lumea şi-a dat frâu liber sentimentelor şi s-a bucurat sincer de ceea ce nu mai văzuse.

Cu toate că 1 Decembrie-2009 a fost altul decât 1 Decembrie-2008 şi oricare alt 1 Decembrie de după 1989, percepţia Marii Uniri la Chişinău rămâne oricum diferită. Unii o atribuie trecutului, alţii o conjugă la toate timpurile. Parte din lume se mulţumeşte cu faptul că a auzit despre Marea Unire, alţii, dimpotrivă – că nu ştiu nimic despre ea.

Piaţa Unirii Principatelor din Chişinău, pentru prima oară în cei 16 ani de când îşi poartă numele de «botez», a ajuns, în acest an, «luată în seamă». Tineri încolonaţi, manifestând de pe Alba-Iulia şi Ion Creangă şi întrunind organizaţii de tineret din mai multe oraşe din România şi de la Chişinău, au inundat în mijlocul zilei Piaţa, împânzind-o cu Tricoloruri şi cu refrene de cântece patriotice, care ne-au însoţit Istoria.

Niciodată 1 Decembrie la Chişinău nu a fost atât de tineresc ca în acest 2009. Bun semn. Foarte bun, pentru o vreme atât de încurcată. «Hora Unirii», jucată în Piaţa Unirii Principatelor din Chişinău în plină zi, sub zeci de Tricoloruri, a făcut mai multe «stop»-uri pe trotuarele din jur. Luaţi prin surprindere, mai mulţi trecători au rămas locului, impresionaţi sau şocaţi de ceea ce vedeau. Şoferii încetineau şi ei din mersul maşinilor, încercând să înţeleagă rostul festivităţii, alţii, mai versaţi în materie de istorie, continuau în viteză, clacsonând îndelung şi solidarizându-se cu manifestanţii.

Fac abstracţie de cei pentru care evenimentul a fost unul tulburător şi trec la cei pentru care acelaşi eveniment a fost mai puţin sau deloc înţeles. E vina lor? Poate că da. Dar, oricum, mai puţin, cu mult mai puţin decât a celor care-i împiedică să-şi cunoască Istoria şi să fie urmaşi înaintaşilor lor. Deşi suntem de19 ani independenţi, «împăraţii noştri» şi-au permis, de la caz la caz şi în funcţie de culoarea caftanului, să trateze Istoria noastră naţională cu aceeaşi uşurinţă şi nonşalanţă cu care-şi pot schimba partenerele într-un dans distractiv la o petrecere mai intimă. Unii politicieni cred că fac bine minţind, alţii mint sperând că nu fac rău.

În ajun de 1 Decembrie, domnul candidat la Preşedinţia R. Moldova, M. Lupu, împovărat, probabil, de «individualitatea statală» a R. Moldova, anunţa public că nu va participa la festivităţile de 1 Decembrie, pentru că «e sărbătoarea altui stat». Posibil. Dar e a aceluiaşi neam. Şi-apoi, de când participarea la Ziua Naţională a unui alt stat ar fi una reprobabilă, să zicem la aceeaşi Zi Naţională a Americii, Germaniei, Rusiei, Poloniei etc.? Aşa sau altfel, dar acest mod de percepţie a evenimentelor istorice ne demonstrează, o dată în plus, că avem probleme cu Istoria. Nu ea cu noi, ci noi cu Ea.

Admit că, în politică, se fac declaraţii şi de dragul declaraţiilor. Şi că nu orice declaraţie este angajament. Şi totuşi, mesajul unei persoane publice, oricum, contează. Mai ales într-un subiect de Istorie probată. Pentru că punctul de vedere al unui oficial, graţie statutului său, cel puţin, lasă «urme». Şi dacă aceste urme sunt greşite, cei care calcă pe ele nu pot decât greşi şi ei.

Petru Grozavu
petru.grozavu.zdg@gmail.com


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. UE

    Devastarea parlamentului şi preşedinţiei a fost organizată de SIS

    Atacurile provocatoare şi devastarea clădirilor de stat a avut loc sub controlul ofiţerilor Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), care îndeplineau indicaţiile fostei conduceri a statului, susţine preşedintele Asociaţiei „Pro Europa”, Boris Asarov.

    Joi, la conferinţa de presă susţinută la agenţia INFOTAG, el a spus că „evenimentele din aprilie au fost posibile pentru că unii ofiţeri înalţi de la SIS, în loc să-şi îndeplinească obligaţiunile, au devenit un instrument pentru realizarea unei provocări fără precedent împotriva Republicii Moldova”.

    „În organizarea provocărilor au fost implicaţi mai mulţi infractori privaţi de libertate în închisorile Departamentului instituţiilor penitenciare al Ministerului Justiţiei. Ei au fost aduşi de la închisori, acţionau sub conducerea ofiţerilor SIS şi au fost acei provocatori care au început confruntările cu poliţia şi au provocat devastările instituţiilor statale”, afirmă Asarov.

    Potrivit lui, principalii coparticipanţi la aceste acţiuni sînt vicedirectorul SIS, generalul Mihai Bodean, şi şeful Direcţiei generale de contra-spionaj, colonelul Ion Mahu.

    „Aceste persoane au început pregătirea pentru provocări cu mult înainte de realizarea lor, după ce conducerea regimului a hotărît să desfăşoare alegeri parlamentare cu o lună mai tîrziu. După evenimentele din aprilie, Bodean şi Mahu au fost decoraţi cu ordinul „Credinţă Patriei” ”, a spus Asarov.

    El consideră că „aflarea lor în funcţiile pe care le deţin pune în pericol însăşi funcţionarea SIS ca organizaţie eficientă, precum şi constituie un pericol direct pentru interesele securităţii naţionale a republicii”.

    Asociaţia „Pro Europa” îndeamnă conducerea Moldovei să întreprindă măsuri pentru desfăşurarea unei urmăriri penale a activităţii lui Bodean şi Mahu.

    Solicitaţi de corespondentul INFOTAG să comenteze acuzaţiile aduse, reprezentanţii SIS au spus că vor face delcaraţii mai tîrziu.

    Referindu-se la problema reglementării transnistrene, Asarov a spus că părţile se vor putea apropia doar în cazul în care conducerea Moldovei va solicita UE să anuleze interdicţia pentru circulaţia în Europa pentru conducerea autoproclamatei RMN.

    El consideră că interdicţia nu au avut nici un efect pozitiv.

  2. Simona

    Capcana „amendamentului Lupu” la Constituţia R.Moldova

    Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, doreşte reformarea ConstituţieiPreşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a înfiinţat o comisie care va scrie o nouă constituţie. Decretul prezidenţial a stârnit panică în rândul comuniştilor, care cred că guvernarea liberal-democrată vrea să instituie limba română ca limbă de stat în Republica Moldova şi să anuleze statutul de neutralitate al ţării, proclamat prin actuala Lege Supremă.

    Reforma constituţională este iniţiată pe fondul crizei politice legate de imposibilitatea alegerii noului şef al statului.

    Nu doar comuniştii sunt nemulţumiţi de ideea schimbării Constituţiei Republicii Moldova. Liderul PD, ex-comunistul Marian Lupu, singurul candidat la Preşedinţie, pledează doar pentru introducerea unui amendament la Constituţie care să permită ca şeful statului să poată fi ales cu majoritate simplă de către legislatori.

    „Să fie menţinută aceeaşi modalitate de alegere a şefului statului de către Parlament, dar să fie redus numărul de voturi necesar pentru alegerea preşedintelui”.

    Politicienii spun că aceasta ar fi o soluţie pentru a evita o repetare a crizei politice actuale pe viitor. Adică, în perspectivă, preşedintele ar urma să fie ales cu 51 de voturi ale deputaţilor din totalul de 101. Dacă nu se schimbă raportul de forţe şi actuala coaliţie de guvernare rămâne bine sudată, scenariul se poate încununa cu succes. Dacă, însă, Alianţa pentru Integrare Europeană se rupe sau dezamăgeşte, pericolul revanşei comuniste devine iminent.

    Potrivit unui sondaj făcut public de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, raportul de forţe dintre comunişti şi toate componentele actualei coaliţii de guvernare luate la un loc este de 33% la 35% în favoarea Alianţei. Adică, diferenţa este de numai 2%. Dacă luni, 7 decembrie, la alegerile prezidenţiale repetate, cel puţin 8 deputaţi comunişti nu vor vota pentru alegera lui Marian Lupu în funcţia de preşedinte, actualul Legislativ de la Chişinău va fi dizolvat.

    În aceste condiţii, în 2010 vor fi organizate noi alegeri parlamentare anticipate. Dacă rămâne la fel de puternic, pe fondul plictiselii electoratului, Partidul Comuniştilor poate reveni la putere şi, profitând de „amendamentul Lupu”, va putea să-şi aleagă preşedintele în Parlament, cu majoritate simplă.

    Iată de ce, pentru a evita acest pericol, preşedintele interimar al Republicii Moldova, liderul PL, Mihai Ghimpu, insistă asupra scrierii unei noi Constituţii, care să fie supusă votului popular şi care să prevadă alegerea şefului statului de către popor. În acest sens, Mihai Ghimpu a emis deja un decret prin care a instituit o comisie care va lucra la reforma constituţiei. Comuniştii sunt alarmaţi, deoarece se tem că din noua Constituţie vor dispărea articolele care proclamă „limba moldovenească” limbă de stat în Republica Moldova şi articolul referitor la neutralitatea permanentă a statului.

    Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, a precizat că s-ar putea ca, pentru a nu crea tensiuni politice, în noua constituţie să nu fie scrisă denumirea limbii vorbite în Republica Moldova:

    „Nu este pentru nimeni un secret că eu vorbesc limba română. Dacă vom constata că apare o problemă – mai bine nu vom scrie nimic. Vom scrie doar că limba oficială este stabilită prin lege organică. Şi punct! Pentru mine este foarte important să nu avem prevederi contrare adevărului şi ştiinţei”.

    În ceea ce priveşte caracterul neutru al statului, proclamat prin Constituţie, Ghimpu a spus că această prevedere va rămâne, dar temporar:

    „Trebuie să pornim de la faptul că în programul de activitate al Alianţei pentru Integrare Europeană e scris că Republica Moldova este stat neutru. Aceasta înseamnă că cele patru componente ale Alianţei au pus la bază norma constituţională. O să vină ziua când UE o să spună: – Dragi moldoveni, doriţi în UE? Păi intraţi în NATO şi apoi discutăm”.

    Autor: Vitalie Călugăreanu, Deutsche Welle Chişinău

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *