Spiritul lui Eminescu la Chişinău

Spiritul lui Eminescu a ajuns la Chişinău. În premieră, lucruri originale care au aparţinut poetului, dar şi iubitei sale, Veronica Micle, sunt expuse la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei. Expoziţia se va afla la Chişinău timp de 10 zile, după care va fi restituită Muzeului Literaturii Române din Iaşi.

Expoziţia documentară „Mihai Eminescu” a fost deschisă pe 7 mai, fiind organizată de Ministerul Culturii şi Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, în colaborare cu Muzeul Literaturii Române din Iaşi. În cadrul expoziţiei, sunt prezentate 50 de piese originale, cum ar fi ceasul de aur, inelul sigilar, masca mortuară, fotografiile lui Eminescu, ediţiile operei marelui poet, geanta cu fir de argint a Veronicăi Micle, dar şi mai multe scrisori.

Când toate trec, rămâne cultura

Boris Focşa, ministrul Culturii, spune că ideea acestei expoziţii a apărut pe malul drept al Prutului, la Iaşi: „O bună parte din patrimoniul nostru şi din ceea ce ţine de cultura noastră se află acolo. Timpul e nemilos şi, de fapt, când toate trec, rămâne cultura. O dovadă sunt şi aceste obiecte, pentru că puţine lucruri s-au salvat din acea perioadă”. Focşa recunoaşte că realizarea ideii lansării acestei expoziţii în Basarabia „a fost destul de anevoiasă, dar, până la urmă, s-a realizat şi asta contează”.

Tudor Zbârnea, directorul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei, spune că cele 50 de piese au fost transportate cu două maşini, însoţite de poliţie. La Chişinău, expoziţia a fost montată într-o  jumătate de zi, vitrinele fiind pregătite mai devreme. Zbârnea spune emoţionat că importanţa acestei expoziţii constă în faptul că este o premieră pentru R. Moldova, dar mai ales prin faptul că „publicul de aici, intelectualii din Basarabia, vor avea ocazia să cunoască acest context spiritual”.

Daniel Corbu, directorul Muzeului Literaturii Române din Iaşi, recunoaşte că dorinţa sa este ca aici „să ajungă cât mai multă lume, iubitori de artă, de literatură, cultură”. Au fost aduse ediţii ale lui Eminescu, începând cu ediţia „Princeps”, dar şi multe ediţii traduse în alte limbi: franceză, engleză, germană. E expusă şi o pagină cu exersarea semnăturilor lui Eminescu. Se presupune că ar fi din 1874-1875, pe când poetul era director la Biblioteca Universităţii din Iaşi. Potrivit lui Daniel Corbu, preţul acestor 50 de piese, în prezent, s-ar estima la circa jumătate de milion de euro.

Eminescu şi Micle – o istorie

Vizitatorii s-au apropiat, în primul rând, de ceasul de aur şi inelul sigilar al poetului. Ceasul avea o semnificaţie aparte pentru Eminescu, mai ales fiind al doilea ceas dăruit. Primul i s-a făcut cadou de către junimişti, iar al doilea, cel prezent la expoziţie, i-a fost dăruit de tatăl său în vara anului 1881. Directorul Muzeului Literaturii Române din Iaşi spune că, în acele timpuri, „era la modă să se dăruiască ceasuri, considerate un cadou special, ca să rămână drept amintire”. Mai mult, ceasul este de provenienţă franceză, făcut la comandă, iar pe capac sunt gravate iniţialele poetului.

La expoziţie sunt expuse şi câteva obiecte ce aparţineau Veronicăi Micle. Boris Focşa, ministrul Culturii, a explicat acest fapt, spunând că „pentru mine, ei sunt nedespărţiţi. Ambii fac parte dintr-o istorie şi cred că, dacă nu exista Micle, nu exista nici Eminescu-poetul şi viceversa, dacă nu exista Eminescu, n-o cunoşteam pe Micle în calitate de poet”. La Chişinău, au fost aduse broşa de aur şi cea de argint ale Veronicăi Micle, dar şi poşeta cu fir de argint, expuse într-o vitrină aparte, trezind un interes deosebit mai ales doamnelor şi domnişoarelor.

Aici găsim şi scrisoarea originală a lui Titu Maiorescu, adresată surorii sale, Emilia Humpel, în care sunt descrise, în detalii, funelariile poetului: „Coşciugul deschis al lui Eminescu era încărcat cu crengi de tei, în amintirea poetului şi a poeziilor sale parfumate cu flori de tei”. Dacă această expoziţie va fi interesantă pentru mai multă lume, ministrul Culturii promite să o verniseze repetat  în toamnă sau pe 15 ianuarie, când se va sărbători ziua de naştere a lui Mihai Eminescu, dar şi Ziua Culturii Naţionale.

Olga BULAT