Privind în ochii micuţilor setoşi de poveste
Interviu cu Gabriela Lungu, director artistic al Teatrului municipal de păpuşi „Guguţă”
— Gabriela Lungu, ce reprezintă pentru dvs. meseria de actor-păpuşar?
— Nu vreau să par banală, dar spun ce simt. Mă prind deseori la gândul că nu mai sunt Gabriela Lungu, actor-păpuşar, ci sunt actorul-păpuşar Gabi Lungu. Deseori regretatul Victor Ştefaniuc ne spunea: „O să vă îmbolnăviţi de meseria voastră şi o să simţiţi că nu puteţi exista altfel”. Atunci îmi păreau vorbe mari, pe care nu credeam că le voi înţelege vreodată. Au trecut anii, am jucat spectacole, am creat roluri şi, într-un moment, am ajuns să mă simt în teatru ca peştele în apă. În vacanţă vin să mă plimb pe scenă şi pe coridoarele tăcute.
E foarte frumoasă această meserie. E lumea în care îţi poţi da frâu liber fanteziei, emoţiilor, o lume în care încă mai poţi să-ţi realizezi visurile. Sunt împlinită când văd cum tinerii actori-păpuşari care abia păşesc pe scena teatrului ajung „intoxicaţi” de praful artistic al scenei şi îi aduc spectatorului clipe de neuitat.
Iubesc teatrul şi păpuşile, iar ochii setoşi de poveste ai micilor spectatori îţi dau putere să treci peste greutăţi.
— În aprilie 2010, aţi preluat cârma teatrului, urmând ultimul cuvânt al regretatului maestru Victor Ştefaniuc, fondatorul Teatrului „Guguţă”. Ce responsabilităţi revendică noua funcţie în care vă aflaţi şi cum vă descurcaţi?
— Sunt în Teatrul „Guguţă” de la fondare. Împreună cu maestrul Ştefaniuc şi cu alţi colegi am creat un repertoriu complex, spectacole diverse ca gen şi stil. Avem în repertoriu atât dramaturgii clasice, cât şi piese contemporane, inclusiv autohtone. Sunt spectacole despre bunătate, puritate, cultură, dragoste, valori naţionale. Actorii-păpuşari au rolul de a contribui la educarea generaţiei de mâine. Ne bucurăm că toate spectacolele sunt păstrate în repertoriul teatrului. Nu avem spectacole demodate sau neinteresante.
Recent, am fost numită în funcţia de director artistic. Nu aş fi putut ajunge aici dacă nu cunoşteam maşinăria acestei instituţii. Am trecut prin mai multe etape şi funcţii: actor, şef de trupă, asistent de regie, consilier al directorului… Toate m-au pregătit pentru noua postură, dar, oricum, e ceva nou. E mai mare responsabilitatea, mai mult de lucru.
Ne descurcăm, deoarece suntem o echipă unită, tânără şi activă.
— Cum apreciaţi mişcarea teatrală de la noi?
— E o temă mai dureroasă. S-au cam şters valorile culturale, dar nu cred că e un motiv să lăsăm disperaţi mâinile în jos. Dimpotrivă, e cazul să luptăm, pentru a repune teatrul în capul mesei culturii.
— Cum a fost stagiunea teatrală 2009—2010?
— Am avut parte de o stagiune foarte palpitantă şi plină de evenimente plăcute, dar şi dramatice. O mare tragedie a fost trecerea în eternitate a întemeietorului Teatrului „Guguţă”, Victor Ştefaniuc. A fost o lovitură grea pentru colectivul nostru şi a fost nespus de greu să ne mobilizăm şi să ne împăcăm cu gândul că am rămas fără păstor. Mulţumită Domnului, am trecut de această perioadă, ne-am continuat activitatea şi, aşa cum şi-ar fi dorit-o maestrul, am început o nouă etapă de viaţă. Am lansat premiera „Făcătorii destinului”, am implementat proiectul „Guguţă în satul meu de baştină”, am cutreierat Moldova cu spectacole, sărbători şi bucurii pentru copiii din cele mai îndepărtate localităţi, am jucat spectacole la şcolile-internat şi la casele de copii. Cred că a fost o stagiune reuşită, dar să nu uităm că tot timpul e loc de mai bine.
— Cum va fi următoarea stagiune?
— Stagiunea 2010—2011 va fi una foarte încărcată atât creativ, cât şi organizatoric-administrativ. Câteva piese noi aşteaptă să vadă lumina proiectoarelor pe scena Teatrului. Avem şi proiecte de creaţie interesante şi promiţătoare, nu în ultimul rând, surprize pentru spectatorii noştri mari şi mici. Să nu uităm că timpul trece, interesele copiilor se diversifică şi noi suntem obligaţi să le altoim calităţi şi să le oferim o copilărie plină de amintiri frumoase. Tot în stagiunea care vine vom începe pregătirile pentru cea de-a VII-a ediţie a Festivalului Internaţional „Sub căciula lui Guguţă”, o ediţie care se completează cu jubileul de 20 de ani al Teatrului „Guguţă”. Două evenimente de mare anvergură, cu mulţi şi importanţi oaspeţi de la noi, dar şi din toată lumea. Eforturile noastre de a face ca aceste două sărbători să aibă o excelentă organizare vor trebui să fie pe măsură.
Pentru conformitate, Veronica V. Cătană
