Mesajul lui e protestul

Arta conceptuală este un gen de artă în care conceptul sau ideea care a stat la baza creării obiectului sau actului final artistic are întâietate în faţa considerentelor estetice tradiţionale. Adică, un artist conceptualist nu trebuie să fie un pictor sau sculptor dibaci. Un obiect sau act de artă conceptuală poate fi înfăptuit de orice «nepriceput» suficient de îndrăzneţ, atâta timp cât acesta este condus de o idee.

«În momentul în care un artist ajunge să se exprime conceptual, înseamnă că totul s-a decis deja, iar executarea e doar o chestiune secundară. Ideea în sine este maşinăria producătoare de ară!» – scria Sol LeWitt, un artist american şi teoretician al genului. Mulţi critici de artă consideră că de la Marcel Duchamp încoace doar arta conceptuală mai poate fi numită ARTĂ.

Conceptualiştii au încercat să protesteze şi împotriva artei instituţionalizate, adică a obiectelor de artă prezentate în galerii, muzee etc., şi au încercat să detroneze negustorii de obiecte de artă de la rolul autoasumat de proprietari şi distribuitorii de artă. Lawrence Weiner, autorul faimoasei culegeri de proiecte artistice nerealizate «Statements» (din engl. Declaraţii), spunea că atunci când cineva află despre o operă de artă pe care a conceput-o el (L.W.), acel cineva devine imediat posesorul ei. «Nu am la dispoziţie nicio posibilitate de a intra în mintea acelui cineva, ca să-mi scot de acolo arta mea!», afirma artistul. Adică, opera multor artişti conceptualişti e cunoscută doar sub forma de documentaţia pe care opera respectivă o generează: fotografii, texte, imagini video, discuţii.

Mătăsaru nu face pictură, nici sculptură, nu stă în galerii, ci iese la lume, iar lucrările sale, pe lângă faptul că se cuibăresc bine în mintea spectatorului, au tendinţa să genereze masive de documente. Ceea ce face Mătăsaru în Moldova se numeşte în vest «Artă conceptuală».

Am aflat despre lucrările lui Anatol Mătăsaru din presă. Am aflat că multe dintre aceste acte ale lui Mătăsaru, sau «performance-uri» au rămas nefinalizate sau chiar au fost distruse imediat. Bunăoară, marşul eşuat al porcului şi al măgarului, întrerupt urât cu arestul lui Mătăsaru şi al celor doi complici ai săi «înveşmântaţi» în straie de poliţist şi de «porcuror»; sau executarea scrierii «Crăciun Fericit!» cu vopsea roşie pe zăpada din faţa Guvernului (pe care o consider o capodoperă a conceptualismului basarabean), distrusă imediat de către un comisar. La ce se gândea comisarul când călca în picioare zăpada roşie? Cu singuranţă, nu şi la faptul că faptele sale puteau fi calificate ulterior drept un atentat la patrimoniul naţional. Evident, comisarul nu abolea nimic, ştergând cuvintele roşii, căci, precum menţionam mai sus, arta conceptuală e transmisă publicului mai curând prin documentaţie, nu prin obiectul sau actul final. Produsele de artă conceptuală sunt indestructibile atâta timp cât există documente generate accesibile publicului. Mai mult, comisarul a devenit co-producătorul lucrării cu pricina şi, categoric, a intrat în istoria artei basarabene, deşi a jucat un rol ridicol. La fel, cei trei poliţişti cu kalaşnikovuri au fost co-pruducătorii performance-ului din 29 ianuarie. Deşi armele lor au diminuat mult din ridicol şi au ridicat evenimentul la un nivel foarte serios. Uneori, mi se pare că cei trei poliţişti au fost muştruluiţi tocmai pentru că au contribuit la lucrarea lui Mătăsaru, şi nu pentru că respectau ordinele superiorilor. De ce să fie pedepsiţi doar pentru că respectau un ordin?
Am respirat uşurat când am văzut primele secvenţe de la proaspătul proiect al artistului, «Caravela măgarul», care a început duminica trecută cu încercarea vânzării măgarului la târgul din Ialoveni. Am aflat buna veste că Mătăsaru nu a fost acostat de poliţie. În sfârşit, s-a înţeles, Mătăsaru nu vrea decât Binele şi Dreptatea! Numai că binele şi dreptatea nu stau bine cu corupţia.

Multe se mai pot scrie despre arta lui A. Mătăsaru.

Concluzionez, însă, cu un ultim argument în favoarea artistului Mătăsaru. Am decis să-mi testez statistic afirmaţiile, lansând un proiect artistic adiacent, ceva mai tradiţionalist, dedicat lui Anatol Mătăsaru: www.matasaruart.blogspot.com.

Am plasat în câteva reţele de artişti un anunţ cu o scurtă prezentare a lucrărilor lui Mătăsaru şi un îndemn spre solidaritate cu artistul moldovean. Chem cu această ocazie şi artiştii din Moldova să participe la această iniţiativă! Durează ceva timp până când un astfel de proiect ia foc. Dar iată că mesajele de susţinere nu au întârziat. Artişti din Franţa, Olanda, Canada l-au acceptat în lumea lor, declarându-şi sprijinul faţă de acest maestru al protestului. Evident, e rău că poliţia l-a arestat pe Mătăsaru, dar, concomitent, este o binecuvântare pentru cultura şi societatea noastră că la noi există o fire atât de creativă, de avangardistă şi de neînfricată ca Anatol Mătăsaru!

Dr. Teodor AJDER

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

5 comentarii

  1. matasaru2004

    voi insista la dreptul de autor.
    Dar mai mult ma bucur,ca este deja un efect.Un articol din Constitutie,o Lege a intrunirilor deja functioneaza,convigindu-ma cu primul test <<Caravela Magarului<<(sau <>).
    E evident, ca mai este mult de lucru.Mai sunt multe articole/drepturi care nu functioneaza si vicii care nu mai cu ajutorul vostru voi incerca sa le starpesc ,macar prin putina reducere, din societatea noastra deja ,,democratica,,.
    Sa ne ajute Domnul,
    Amin!

  2. O.Brega

    De acord cu autorul – Mătăsaru e fenomenal şi extrem de inventiv, mă fascinează şi pe mine, dar n-am putut să scriu un text atît de bun despre el şi nici iniţiative de solidarizare n-am avut pentru artişti, ci doar pentru ong-urile din RM. Se mişcă greu, dar am reuşit cîte ceva. Spor(t)!
    http://www.Curaj.Net

  3. Oleg

    “performance” şi alte perle….
    de ce nu scrieţi doar în română?
    ce-i cu romgleza asta???

    PS: măgăruşii au fost struniţi, aşteptăm să-i pună la punct şi pe porcurori…

  4. T. Ajder

    Note:
    1. Performance-ul este un gen de artă în care actul unui individ sau grup într-un anumit loc şi timp constituie opera de artă. Performance-ul poate fi orice situaţie în care apar patru elemente de bază: timp, spaţiu, corpul performerului şi relaţia care se înfiripă între artist şi public. Se deosebeşte de pictură şi sculptură prin aceea că în performance actul în sine este opera de artă şi nu un obiect.
    Desi se poate spune ca “performance-ul” include activitati artistice practicate in mod obisnuit intr-o societate, precum ar fi: teatrul, dansul, recitaluri muzicale sau activitati incadrate sub calificativul de “circ” (suflatul cu foc, iluzionismul, jonglarea sau gimnastica) – acestea sunt mai curand incadrate in ce se numeste arta interpretativa sau scenica – (in engl. performing arts). Performance-ul (sau performance-art-ul) este un termen rezervat unor acte de obicei de arta conceptuala de avangarda care au izvorat din artele vizuale si unii scriitori de limba romana il folosesc ca atare cand se refera la acest gen de expresie artistica.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *