Dovleacul — o legumă ca la carte
Recent la Chişinău a fost lansată cartea Tamarei Şchiopu “Dovleacul minune. Reţete, istorie şi tradiţii”. Cartea prezintă nu doar reţete diverse de bucate din dovleac de iarnă, ci şi descrierea soiurilor de dovleac, explicarea uitilizării medicinale a acestei plante şi secrete despre cultivarea, recoltarea şi păstrarea dovleacului.
Tamara Şchiopu este specialistă în nutriţie şi marketing alimentar în Marea Britanie, dar dat fiind faptul că are relaţii foarte strânse cu satul Căpriana, acolo unde stă şi mama sa, revine de fiecare dată în Moldova cu mai multe iniţiative ce ţin de alimentaţia spnătoasă într-un mediu durabil.
De data aceasta, Tamara Şchiopu şi-a prezentat noua sa carte, prima în limba română, decicată dovleacului. În carte găsim curiozităţi despre cele peste 700 de specii de dovleac, care au forme, culori, arome şi gusturi diferite. În broşură sunt prezentate cele mai populare soiuri de dovleac. Constatăm că în Moldova se foloseşte preponderent un soi de bostan, care este mare după dimensiuni, dar nu e şi campion la calităţile nutritive. De la Tamara Şchiopu aflăm că europenii preferă soiurile japoneze, care conţin mai mult amidon şi pot fi folosite nu doar la prăjit sau copt, ci chiar şi ca o parte componentă a aluaturilor sau piureurilor. De asemenea, dovleacul în formă de ceapă roşie are o aromă excelentă şi e de dimensiuni mijlocii, fapt care permite bucătarilor să îl folosească întreg, fiind copt la cuptor cu diverse umpluturi, sau soiul Butternut, care are un gust dulceag, cu aromă de nuci, şi este potrivit pentru deserturi.
Calificându-l drept “mâncarea săracilor şi a bogaţilor”, autoarea prezintă o listă variată de reţete de salate, supe, garnituri şi deserturi, care au la bază dovleacul. Autoarea prezintă şi o listă de sfaturi pentru a prepara mai adecvat bucatele din această “cea mai mare legumă de grădină”. Iată doar câteva dintre ele: “Pentru piureuri e mai uşor să înlăturaţi coaja după ce dovleacul a fost înăbuşit sau fiert; dovleacul crud nu suportă congelatoarele – după dezgheţ miezul se strică uşor, în schimb se păstrează la congelator dovleacul deja preparat termic”. Dovleacul se distruge la lumină, feliile tăiate se ţin la întuneric.
O altă listă de sfaturi practice ţin de calităţile curative ale bostanilor. Se pare că e vorba de o regină a dietelor şi regimurilor alimentare, de vreme ce această legumă conţine “cantităţi extrem de mici de grăsimi şi sodiu, fără colesterol, dar contine multă vitamina A, are proprietăţi emoliente, laxative, diuretice, sedative, tonice, e un remediu bun contra problemelor la rinichi, inimă sau tractul digestiv”. Autoarea confirmă proprietăţile vermifuge ale seminţelor de bostan. “Seminţele de dovleac conţin un element activ, curcubitina, care paralizează viermii şi-i dezlipeşte de pe pereţii intestinului. Este o metodă populară pentru tratamentul copiilor, care preferă seminţele de dovleac în defavoarea medicamentelor”.
Lansarea cărţii a finalizat cu o degustare de bucate, care au ilustrat excelent produsele gastronomice prezentate în carte. Totodată, festivitatea gastronomică va continua în câteva zile la Festivalul Dovleacului. La 28 octombrie în satul Lozova, începând cu ora 12.00, va avea loc o Sărbătoare a Bostanului, un festival etno-gastronomic, unde vor fi expuse şi produse din dovleac, dar nu numai.
Sunt aşteptaţi toţi cetăţenii, în special cei care pot contribui la acumularea unor curiozităţi moldoveneşti despre dovleac. Cel mai mare dovleac cunoscut a fost cultivat în Canada şi avea greutatea de circa 825 kg. “Cultivarea bostanilor gigantici este un hobby foarte popular în Occident, iar ziua în care lumea va vedea primul bostan cu greutatea de o tonă nu este departe. O seminţă de asemenea bostani, pentru cultivare, ajunge la un preţ de 40-50 de dolari”, spune Tamara Şchiopu în cartea sa despre dovleacul-minune. Poate recordul mondial va fi doborât duminică la Lozova?
A.R.
