Votaţi Fidel Castro împăiat
La Chişinău, Circul s-a închis de vreo zece ani. Dar la ce ne trebuie Circ, dacă avem campanii electorale? Cât se poate de râs? Râdem la alegeri, după care ne venim în fire timp de patru ani. Şi apoi iară râdem vreo două luni. Tot aşa şi viaţa trece.
Dar cum să nu râzi? Ia priviţi la liderii politici, ia treceţi cu un ochi prin liste, ia trageţi cu urechea la declaraţii. O veselie! În această campanie, cei mai mulţi dintre liderii politici au decis să facă uz de amulete, în speranţa că acestea le-ar aduce noroc.
De exemplu, Vladimir Voronin, liderul comuniştilor, a ieşit în presă cu o uscătură fioroasă, pe care o ţine pe masă. E ceva mort demult, uscat tare de tot. Cu toate astea, mortăciunea poartă o încărcătură emoţională vie. E un pui de crocodil sacrificat, primit de la Fidel Castro cel viu. E un pui de crocodil comunist din Cuba socialistă.
De ce Voronin nu ţine pe masă o seceră adevărată? Un ciocan adevărat? De ce păstrează tocmai obiectul lui Castro împăiat? Probabil aşa prevăd tehnologiile politice. Un ciocan are oricine, şi-apoi, dacă ar sta pe masa vreunui dezechilibrat, ar prezenta riscuri pentru vizitatori, de un crocodil mort, însă, de ce am avea frică? Secera, în general, e simbolul sărăciei, de pe când nu existau combine şi maşini agricole. Dar iată un crocodil uscat, care străluceşte ca unul ud, e ceva, poartă suflul lui Fidel, al comunismului veşnic! „Este singurul animal care nu dă niciodată înapoi”, a declarat Vladimir Voronin cu crocodilul în mână şi cu gândul la Cuba flămândă. Amuleta împăiată de pe masa lui Voronin nu prea are dinţi, căci unii dintre veteranii comunismului din Moldova şi-au pierdut molarii, luptând împotriva asocierii europene, şi au mai împrumutat de la crocodil câte un canin.Văzând că dinţii de crocodil dispar mai degrabă decât dantura bătrânului Castro, Voronin şi-a comandat încă un crocodil, de cristal, încercând să înveţe a imita zâmbetul de crocodil. Dar, din păcate, reptila de cristal a iesit atât de frumoasă, încât Vladimir Putin, fiind în vizită la Chişinău pe când Voronin era şef de stat, nu şi-a putut rupe ochii de la dinţii de cleştar. Voronin ar fi vărsat câteva lacrimi de crocodil pentru gaze şi alte emanaţii ruseşti, dar l-a cedat. I-a rămas doar reptila împăiată, ca un simbol ce uneşte axele Chişinău-Moscova-Havana. Voronin-Putin-Castro. Crocodil împăiat-crocodil de cristal-crocodil viu.
Şi ceilalţi candidaţi au simboluri noi. Igor Dodon, care şi-a ales să poarte în frunte steaua roşie, similară cu cea de pe Kremlin, a decis să mai poarte şi un alt simbol în această campanie. O icoană. A lui Vladimir Putin. Icoana este aurită. Alături – un pachet de ruble ruseşti, simbolul relaţiilor veşnic calde dintre partidele moldoveneşti care promovează vasalitatea moscovită. Pe ultima sută de metri Dodon mai planifică o „invenţie” electorală. El va tremura câteva ore pe coridoarele Kremlinului, aşteptându-l pe Putin, ca să-i strângă mâna. Strângerea de mâini ar urma să fie filmată şi pusă pe post în ultima săptămână de campanie. Tare se teme de această strângere de mâini, dar strategii săi l-au convins că asta i-ar aduce câţiva alegători, cu siguranţă.
Şi Mihail Formuzal are o amuletă dragă în această campanie. Un portret de familie. O poză cu copiii săi dragi, dar şi fraţii şi surorile – toţi stabiliţi prin Europa sau chiar în duşmănoasele, prăpăditele State Unite ale Americii. Liderul Găgăuziei luptă în electorală pentru ca viaţa copiilor şi a rudelor sale în Europa să devină cât mai bună, căci acum ei o duc mai rău decât un ţăran de la Comrat, iar lui i se rupe inima de atâta chin. Totodată, acesta ameninţă cu separarea de R. Moldova, pentru a face viaţa găgăuzilor cât mai bună, cât mai aproape de austeritate.
Într-un cuvânt, simbolurile sunt tot mai „vesele”, aşa că, şi de această dată, nu ne mai trebuie Circ.
Marian Şura-Mura
