Principală  —  Pamflet   —   Voronin, ca un cal de…

Voronin, ca un cal de dar

În pragul zilei de 8 martie, politicianul Vladimir Voronin a ieşit în faţa presei şi a gândit liber şi în glas despre menirea sa în viaţa soţiei. Întrebat de către jurnalişti ce cadou i-a pregătit  soţiei, liderul PCRM, cu toată sinceritatea, a spus: „Păi eu de mult sunt un cadou. O să găsim noi  ceva să-i dăruim”.

Oare cum e viaţa unei femei care de vreo jumătate de secol îşi petrece viaţa cu un “cadou”? Dacă ar trăi cu un om, poate că ar fi reuşit să îl schimbe în bine, să îl mai cizeleze, să îl mai tragă la brazdă, să îi mai tragă chiar şi câte o mâţă pe spinare.

Cu un cadou, însă, ce poţi să faci? Nimic mai mult decât spune proverbul „Calul de dar nu se caută la dinţi”. Chiar dacă trage la măsea, întrecând măsura, ce ai, dragă, cu măseaua cadoului de Voronin? Chiar dacă îi ies din gură … nu, nu măselele decalcinate, ci vorbe nepotrivite, fără noimă – n-ai cum, trebuie să rabzi, că e un cadou.

Vladimir Nikolaevici, conjuncturist cu stagiu, s-a orientat foarte repede în circumstanţele vieţii, şi s-a declarat cadou nu doar în viaţa de familie, ci şi în cea politică, ba chiar şi în viaţa de stat. Aşa, a reuşit să ajungă lider al PCRM, după care, cu cadouri mai mici sau mai mari, a reuşit să convingă două fracţiuni parlamentare să îl voteze preşedinte, adică „să îl facă cadou poporului moldav”.

Fără probleme a reuşit şi a doua oară să ia trofeul prezidenţial după ce a primit în dar nişte voturi şi de la alte formaţiuni politice. Acuma, după 8 ani de guvernare, populaţia şi alianţa i-au venit cu un alt cadou în faţă – l-au devansat.

Asta nu înseamnă că liderul comunist a încetat să se considere cadoul sorţii pentru întreg poporul, pentru Parlament, pentru partid şi pentru familie. E atât de comod să te autodefineşti cadou – dăruieşti una ca să ţi se dea zece, sau, cum se spune la PCRM, „Dă cu o mână şi ia cu o mie”.

Cabalina SECERE