Lecţia mare de justiţie a CSM-ului
Consiliul Superior al Magistraturii face ordine în Moldova. Nu, nu în sistemul de justiţie neapărat, căci acolo, probabil, nu mai e nimic de făcut. Dar iată în restul instituţiilor din Moldova, în special în instituţiile diplomatice şi cele negurvernamentale – este de lucru. Şi ar fi păcat ca CSM să nu se implice, să nu facă o ordine în societatea diplomatică şi în cea civilă, aşa cum a făcut în jsutiţie sau poate chiar mai bine.
Zis şi făcut. CSM publică comunicate, unul după altul, în care judecă şi condamnă pe cei care ating măcar cu un fir de îndoială activitatea strălucitului şi preacuratului sistem judiciar.
Zilele trecute CSM a emis un comunicat prin care a arătat din deget Ziarului de Gardă şi unui expert CRJM, deoarece acesta şi-a permis să declare că CSM ar fi una dintre cele mai închise instituţii. CSM a intervenit pe loc cu un comunicat, în care spune că prin această opinie „se crează o impresie eronată şi o deformare a realităţilor de fapt, inducându-se ideea unei funcţionări greşite a Consiliului Superior al Magistraturii”.
În şedinţa din 7 iunie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că afirmaţiile lansate în cadrul emisiunilor ”Ora de ras”, difuzate de postul de televiziune Jurnal TV, „sunt de natură să producă un impact negativ asupra credibilităţii sistemului judiciar şi nemijlocit membrilor CSM, aducând atingere onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale”.
La 3 iunie, CSM a publicat pe pagina web a organizaţiei pe care o conduce un alt text, intitulat „Comunicat”. Când deschidem comunicatul, devine clar că acesta este scris doar pentru două persoane: James D. Pettit, Ambasadorul SUA în R. Moldova, şi Pirkka Tapiola, Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în R.Moldova, care îndrăzniseră să se exprime în legătură cu ridicarea imunităţii şi iniţierea urmăririi penale pe numele judecătoarei Domnica Manole.
„Acest caz a generat o dezbatere în opinia publică, dar şi mai multă confuzie”, „venim cu unele precizări pentru a clarifica unele aspecte şi pentru a vă informa din prima sursă”, se spune în comunicatul adresat celor doi.
Într-adevăr, mai deschisă instituţie nu există, până şi câteva propoziţii adresate doar celor doi ambasadori sunt făcute publice. Ba chiar mai mult, deşi se vede din acest comunicat că Pettit şi Tapiola nu au înţeles prea bine cum merg lucrurile la CSM, şi astfel li s-a oferit o lămurire publică, anterior, când SUA şi UE ofereau susţinere financiară sistemului judiciar din Moldova, cei doi ambasadori parcă înţelegeau mai bine lucrurile.
Tot de pe pagina web a CSM aflăm că doar cu doar câteva luni în urmă „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a examinat şi acceptat demersurile domnului Mihai Poalelungi, preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, referitoare la susţinerea solicitărilor Curţii Supreme de Justiţie adresate anterior şefului Delegaţiei Uniunii Europene în Republica Moldova, domnului Pirkka Tapiola, privitor la … asistenţa Uniunii Europene la instalarea echipamentelor video în cadrul sălilor de judecată şi birourile judecătorilor unde se vor desfăşura şedinţele de judecată”. Aşa e corect, UE şi SUA să doneze echipamente, să facă reparaţii, să ducă judecătorii în vizite de studiu, să aducă specialişti, dar să tacă, să nu îşi pună întrebări, să nu deranjeze.
Comunicatele CSM încep sau se încheie cu fraza ”Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei şi are obligaţia de a se sesiza şi din oficiu, pentru a apăra judecătorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea”. E de bine. Acum cine ar apăra cetăţenii de abuzurile justiţiei, vom afla, probabil, din următorul comunicat.
Am căutat la CSM vreun comunicat despre încrederea cetăţenilor în justiţie. Ultima dată s-a discutat despre aceasta în anul 2014.
Marian Şura-Mura
