Principală  —  Pamflet   —   „Davai, garaj” - terapie naţională

„Davai, garaj” – terapie naţională

Imaginaţi-vă că seara aţi avut o distracţie dintre acelea frumoase, în garaj, cu muzică de care vă unge sufletul, cu cei mai apropiaţi colegi din oficiu, cu gustare puţină şi băutură multă, cu toată libertatea posibilă, când nu există ochiul al treilea care te-ar constrânge sau te-ar face sfios. Vorbim de una dintre acele seri, în acel fel de garaj, în care distracţia se încinge atât de frumos, încât rogi un coleg să filmeze, ca să păstrezi amintirea despre seara de neuitat, ca să revii, să retrăieşti beatitudinea. Acea seară în care îndemnul muzical „Davai, za jisni” te inspiră să ridici discuri de roţi auto şi să baţi din ele în ritm, de parcă ai bate cu două căpăcele de zakrutkă.

Acum imaginaţi-vă că, după starea aceea de relaxare a tuturor simţurilor, de descărcare a tuturor energiilor negative, de detaşare de stresuri, deci ieşi din garaj în starea ceea de zbor spiritual, iar afară, în întreg Chişinăul, miroase a … putoare. Nu o simţi. Nu ai cum să o simţi. Eşti atât de eliberat de orice presiune, ceakrele sunt atât de libere, încât nu mai respiri aerul Chişiunăului, respiri direct aerul Marii Uniri, sau respiri chiar Cosmosul.

S-au mirat un şir de reporteri, prezenţi recent la vizita primarului Dorin Chirtoacă la Staţia de Epurare, că acestuia nu-i miroase la fel cum le miroase tuturor locuitorilor acestei capitale europene. Dar oamenii nu au învăţat să accepte diversitatea de simţuri, la fel cum nu au învăţat cum să nu simţi bârna din ochiul propriu, atunci când te chinuie atât de mult paiul din ochiul oponentului „aliansului”.

Deci, reporterii stăteau cu pungile pentru vomă la gură, iar primarul, parcă nici usturoi n-a mâncat, nici a staţia de epurare nu-i pute. Această istorie de succes are un nume. Terapia garajului.

Este adevărat, se putea de combătut mirosul urât care vine de la Staţia de Epurare şi prin alte metode, mai tradiţionale, prin utilizarea banilor publici la implementarea unor tehnologii moderne şi eficiente de prelucrare a deşeurilor, ca mirosul să dispară cu adevărat. Dar se poate şi altfel, ca mirosul să existe cum vrea el, dar oamenii să nu-l simtă.

Astfel, Primarul Chirtoacă a decis să lanseze în public un videoclip despre cum se face terapia de combatere a simţirii mirosurilor urâte. Terapia se numeşte „Davai, Garaj”. Cei care nu mai suportă mirosul din oraş, ba chiar şi din ţară, au o soluţie ieftină şi bună: se coboară în garaj, pun piesa „Davai-davai”, iau niste discuri de la roți, bat ritmic din ele, şi se curăţă de energiile rele, îşi curăţă creierul, mintea, inima, urechile, dar şi nasul, de capacitatea de a simţi doar mirosuri grele.

Pentru cei care nu au garaj, se poate de coborât în beci, de pus muzica „Şiroka Strana Moia Rodnaya”, sau „Tam v dali za rekoi”, dai cep la un butoi sau borcan cu vin şi porneşti ceremonia de scoatere a demonilor mirosului urât din propriile nări, până nu mai simţi nimic, nici miros urât, nici foame, nici greaţă, nici tristeţe, nici sărăcie.

Pentru cei care nu ştiu cum anume să ajungă în această stare, în vânzare la chioşcurile „Coffee Time” vor fi puse CD-uri cu un tutorial video intitulat „Şamanul garajului central: terapia chişinăuianului fericit”.

Marian Şura-Mura
! Acest text este un pamflet şi trebuie citit ca atare