„Daraghie moldovane”, pe ruseşte
Câţiva bărbaţi de la periferiile politicii moldoveneşti, care pretind să reprezinte nu doar minorităţile politikii R.Moldova, ci şi pe cele etnice, s-au unit într-un interes electoral periferic: să câştige niscaiva capital politic, măcar de o bere partinică, prin scormonirea aprofundată a unei bube vechi a R. Moldova.
Buba bilingvismului a ieşit cu 20 de ani în urmă pe trupul R. Moldova şi cauzează mare mâncărime la ombilicul politicienilor periferici de pe picioruşul de plai mioritic şi primitor de etnii. Mâncărimea este atât de nesuferită, încât bieţii bilingvişti de serviciu nici nu mai pot privi şi aprecia adecvat realitatea.
Luni, câţiva dintre ei au ieşit din nou la scărpinat limbile. Au decis să îşi scarpine cavitatea bucală în public, în faţa presei. În febra lingus-scratchingului, au comis o grămadă de erori etno-lingvistice. Au propus să fie constituţionalizată limba rusă ca limbă de stat şi de comunicat între etnii, fără niciun fel de argumente plauzibile. În timp ce etnicii ruşi abia de depăşesc 5% în R.Moldova, limbagiii din politica periferică susţin că asta ar fi limba pe care ar trebui să o vorbească toţi înde ei în Moldova. Ignorând cifrele ultimului recensământ, în care se arată că etniile majoritare dintre minorităţi ar fi ucrainenii, găgăuzii şi alte etnii, mâna de scărpinători de serviciu insistă că limba rusă trebuie să fie statalizată şi privilegiată.
Teoria lingusului lor, fiind lipsită de fundamentul logicii minorităţilor, este folosită acum doar la tulburat apele preelectorale şi cele ale relaţiilor ruso-moldoveneşti.
Acum limb(r)iştii de serviciu au de acumulat de 320000 de semnături pentru demararea unui nou referendum în R. Moldova. Pentru desfăşurarea referendumului, ar fi nevoie şi de o campanie de panouri stradale, iar ideea este sugerată în afişul alăturat. Şi toate acestea, după ce Ghimpu i-a dezmierdat duminică, la Festivalul Etniilor, în limba rusă: „Daraghie naşi moldovane — ukrainskoi, gagauzskoi, russkoi naţionalinosti.”
Vasea Limbălungă
