Principală  —  Pamflet   —   Cine mi-a furat geanta de…

Cine mi-a furat geanta de la VERANDA?

Dragă Circ în TramVai, vă scrie o protestatară pe nume Olga, care a participat la mitingul organizat de Igor Dodon pe 9 iunie, în faţa Palatului cu oglinzi. Am fost invitată la miting de o vecină, care mi-a spus că, dacă voi participa, după adunare, vom fi duşi la restaurant.

Aşa cum n-am fost niciodată la vreun restaurant, dar nici nu am stat la masă ca lumea, tare demult, am însoţit vecina la miting. Am strigat şi eu cum am putut, căci mă gândeam că la restaurant vor fi aleşi numai cei mai activi protestatari. Şi vecina mi-a spus că la mâncare vor fi poftiţi doar cei mai gălăgioşi, aşa că mi-am dat toată străduinţa. Am strigat şi eu ce strigau alţii, iar până la urmă am şi fost luată în seamă.

După protest, organizatorii ne-au împărţit în grupuri. Nu ştiu unde au plecat ceilalţi, că nici comunistă nu sunt şi nu am de unde afla, dar pe noi ne-au însoţit până pe strada Negruzzi 2/4. Sus, la vedere, scria VERANDA. O clădire frumoasă, destul de nouă… Când am intrat, ne-au trimis la spălat mâinile. Ne-am înghesuit cu toţii la WC. Acolo e aşa de frumos, încât vecina mea a făcut ochii mari, iar eu am crezut că nu-i va mai putea închide vreodată. Aşa, spălaţi pe mâini, ne-am ridicat pe nişte trepte la alt etaj. O sală mare, frumoasă… Pe mese mâncare. Nu credeam că e pentru noi. Câţiva şefi supravegheau dacă ne ajung locuri…. Când a fost dat startul, dacă se făcea cineva de la o parte, ar fi văzut un adevărat timp al foametei. În sală nu se auzea niciun cuvânt. Doar mestecatul, uneori problematic, al bătrânilor poftiţi la masă de oamenii lui Dodon, se auzea peste tot. Mai ales cei mai bătrâni se grăbeau să guste din bucate, ca nu cumva alţi participanţi la ospăţ, mai în puteri, să mănânce totul în fuga mare.

Am servit şi eu, împărăteşte. Într-un moment nu mai ajungea apă, semn că lumea a mâncat bine, dar ne-au adus imediat. Cineva a încercat să rostească o cuvântare, dar nu-l asculta nimeni şi a tăcut. Am plecat sătui de acolo.

Acasă, însă, am descoperit că mi-am pierdut geanta. Credeam că vecina o fi făcut vreo glumă… Am aşteptat-o să revină de la partid, ca să aflu ceva despre geanta mea. Abia seara târziu mi-a spus că nu ştie nimic despre geantă.

Am început căutările. La restaurant, un şef de acolo, Alexandru, mi-a vorbit galeş că nu cunoaşte nimic despre vreo geantă. El zicea că auzise despre un portofel pierdut de un protestatar, dar despre geantă – nimic. M-a readresat la Olga. Aceasta la fel a spus că nu ştie nimic despre vreo geantă pierdută. Am cerut telefoanele celor care au plătit pentru masă, dar Olga a zis că ei nu au plătit prin transfer, aşa că ea nu ştie cine anume şi cât a plătit. Am cerut de la ea telefonul lui Igor Dodon, că de la dânsul au pornit toate, dar Olga a zis că nu-l are…

Aşa am hotărât să mă adresez la Circ în TramVai, poate mă ajutaţi să-mi găsesc geanta. Aveam acolo mai multe acte, o basma, cadou de la bunica, o pereche de cercei, pe care mă gândisem să-i pun în urechi la restaurant, dar nu am mai avut timp, că s-ar fi terminat mâncarea, dacă mă mai codeam în faţa oglinzii.
Prin intermediul publicaţiei mele iubite, Circ în TramVai, îl rog pe Igor Dodon, pe simpatizanţii săi care, pe 9 iunie, au mâncat la VERANDA, pe şefii acestei instituţii, care ne-au hrănit gustos, deşi PCRM nu transferase niciun ban pentru acel ospăţ, să-mi restituie geanta. Cel puţin basmaua bunicii. Ofer recompensă.

Olga CHETRARU, pentru Circ în TramVai