Kroll 2: mistere
Aşa cum au promis, reprezentanţii companiilor Kroll şi Steptoe&Johnson, angajaţi de Banca Naţională a R. Moldova (BNM) să investigheze, pe banii cetăţenilor, fraudele bancare care au facilitat furtul miliardului de dolari din câteva bănci, în aceste zile, Raportul Kroll 2 ar fi trebuit să ajungă la Chişinău urmând ca, cel puţin sumar, să fie adus la cunoştinţă publicului. Promisiunea a fost făcută la 7 noiembrie, în timpul vizitei experţilor companiilor Kroll şi Steptoe&Johnson în R. Moldova. Ei au şi spus atunci că, în cel mult câteva săptămâni, cel de-al doilea raport va fi prezentat autorităţilor R. Moldova.
De la 7 noiembrie au şi trecut peste teri săptămâni, iar unele voci susţin că acest raport, la care se lucrează de vreo doi ani, a şi fost transmis autorităţilor, doar că acestea nu ar avea curaj să-l facă public, în actualele circumstanţe politice dificile din R. Moldova. Ieri, la solicitarea ZdG, BNM a infirmat zvonul că raportul ar fi gata şi că acesta s-ar afla deja pe birourile guvernanţilor. Responsabili din cadrul instituţiei au precizat că, dacă acesta s-ar afla deja în R. Moldova, nu ar avea sens tăinuirea datelor şi a constatărilor expuse în el de experţii Kroll.
La început de noiembrie, atunci când promiteau că, în câteva săptămâni, vom avea cel de-al doilea raport, reprezentanţii Kroll şi Steptoe&Johnson au prezentat o versiune actualizată a strategiei de recuperare a activelor delapidate. Tot atunci, împreună cu oficialii de la Chişinău, cei de la Kroll au discutat despre căile de iniţiere a procedurilor legale în mai multe jurisdicţii, inclusiv şi modalităţile de recuperare a activelor din offshoruri.
În cadrul acelei vizite s-a convenit că strategia va fi implementată de organele de anchetă şi urmărire penală din R. Moldova, cu suportul reprezentanţilor Kroll şi Steptoe&Johnson. Procesul presupune, potrivit informaţiilor mediatizate de BNM, crearea unui cadru de analiză şi schimb de informaţii obţinute din investigaţiile naţionale şi internaţionale, urmând ca, în R. Moldova, să fie constituită o echipă de specialişti care ar coopera cu experţii Kroll şi Steptoe&Johnson, obţinând, constant, informaţii actualizate referitoare la progresele înregistrate în domeniul recuperării banilor fraudaţi. Tot atunci, cei de la Kroll şi-au exprimat disponibilitatea de a colabora, după livrarea celui de-al doilea Raport, cu Procuratura Generală şi ARBI, susţinând astfel efortul de recuperare a bunurilor fraudate pe plan internaţional. Experţii Kroll au promis chiar că s-ar implica în completarea temeinică a probelor în cadrul procedurilor judiciare iniţiate pe plan naţional.
La câteva săptămâni de la acea vizită, nu avem nici Raportul 2, promis de grupul de audit, dar nici echipa de experţi naţionali, care urma să fie constituită în scopul monitorizării rezultatelor obţinute în urma recuperării banilor furaţi, nemaivorbind de faptul că, de la constatarea furtului, deşi ni se spune că au fost iniţiate mai multe anchete, nimeni nu a fost condamnat.
În tot acest răstimp, niciun reprezentant al autorităţilor acestui stat, nici chiar preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, cel care, în mai 2015, a decis, într-o noapte, din iniţiativă proprie, să publice Raportul Kroll, asumându-şi orice responsabilitate pentru această acţiune, nu au făcut nicio declaraţie legată de tergiversarea Raportului Kroll 2. „Ca politician, consider că opinia publică trebuie să aibă acces la acest document, plătit din banii cetăţenilor, să-l analizeze şi să înţeleagă mai bine ce s-a întâmplat în ultimii ani la BEM”, scria Candu, în 2015, înainte de postarea acelui Raport. Dle Candu, şi despre Raportul Kroll 2 ce ar trebui să cunoască sau să nu cunoască cetăţenii, din banii cărora a fost plătită şi această cercetare?
Mistere… Aceste mistere care apar în jurul celui de-al doilea Raport Kroll ne trimit la gândul că, totuşi, lupta pentru recuperarea miliardului furat este pierdută de cetăţeni, doar de cetăţeni, pentru că nimeni decât ei nu a avut vaga speranţă că banii ar putea fi recuperaţi.
