Principală  —  Ştiri  —  Justiție   —   Cronica demiterii unui avertizor de…

Cronica demiterii unui avertizor de integritate

Timp de trei ani continuă litigiul P. A. cu instituția în care a fost angajată și în care a activat începând din 2012. Litigiul este nu doar unul judiciar, ci și de principiu, motiv din care, după ce a trecut toate instanțele naționale, a apelat la CtEDO, iar Înalta Instanță Europeană i-a acceptat cererea pe rol.

Problemele P. A. au început în 2019, când aceasta, fiind angajată în cadrul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră (IGPF), a aflat că în Direcția formare profesională, pe care o gestiona, este angajată fictiv o persoană, care nu a fost nici o singură zi la muncă.

În mai 2019, P.A. a sesizat Serviciul Protecție Internă și Anticorupție (SPIA) al MAI despre intimidările și amenințările șefului Direcției generale resurse umane a IGPF, în legătură cu sesizarea făcută despre angajarea fictivă a unei persoane în Direcția gestionată de ea. Persoana angajată fictiv era un fost coleg al șefului Direcției generale resurse umane a IGPF. Anterior, cei doi activaseră împreună în cadrul Serviciului Vamal.

În urma sesizării P.A., SPIA a inițiat o anchetă de serviciu privind depășirea atribuțiilor funcționale de către șeful Direcției generale resurse umane a IGPF, după care, în temeiul indicilor de infracțiune prevăzute de art. 332, Cod penal, Fals în acte publice, a fost inițiată o cauză penală, remisă către Procuratura Anticorupție (PA). Peste jumătate de an, la 26 februarie 2020, cauza penală a fost clasată pe motiv că fapta nu întrunea elementele infracțiunii.

Totodată, imediat după sesizarea SPIa de către P.A., la 30 mai 2019, șeful Direcției generale resurse umane a IGPF a depus un raport pe numele șefului IGPF, solicitând examinarea acțiunilor P.A. privind depășirea termenelor de desfășurare a concursului „Cel mai bun în profesie”. Ancheta inițiată a fost sistată din lipsa elementelor constitutive ale unei abateri disciplinare.

Nemulțumit de sistarea anchetei, șeful Direcției generale resurse umane a IGPF a depus din nou un raport, prin care solicita verificarea prezenței/lipsei la/de la serviciu, precum și lipsa de la locul de muncă a P.A. în perioada martie-iunie 2019. Ulterior, a fost realizată o anchetă de serviciu, care s-a finalizat cu disponibilizarea din funcția publică a șefei Direcției formare profesională, „pentru încălcarea disciplinei de muncă, neprezentarea conform graficului la vizita de studiu organizată în România și pentru comportament nedemn în raport cu considerația și încrederea impuse de profesia de polițist de frontieră”.

La 1 octombrie 2019, IGPF a remis la CNA materialele anchetei, cerând examinarea acțiunilor P.A. prin prisma art. 315 Cod contravențional – primirea de recompensă nelegitimă sau de folos material. Peste două săptămâni. CNA a comunicat că nu au fost stabilite încălcări, care ar servi temei pentru inițierea investigațiilor conform competenței.

Pe 16 octombrie 2019, P. A. a depus la CNA o dezvăluire a practicilor ilegale, înregistrată în Registrul dezvăluirilor practicilor ilegale. Peste patru luni, CNA a informat-o pe P.A. că cele invocate de ea în avertizarea de integritate constituie obiectul investigațiilor în cadrul unei cauze penale inițiate de către SPIA, motiv din care CNA a sistat examinarea avertizării de integritate.

Pe 22 octombrie 2019, P.A. a depus la Judecătoria Chișinău o cerere de chemare în judecată pe numele IGPF al MAI, solicitând obligarea pârâtului să prezinte copia dosarului personal al reclamantei și copiile anchetei de serviciu; anularea Ordinului IGPF prin care a fost disponibilizată și restabilirea în funcția deținută, dar și achitarea salariului pentru perioada de absență forțată de la muncă.

În argumentarea acțiunii, P.A. a indicat și asupra faptului că a depus o avertizare de integritate la CNA în legătură cu acțiunile ilegale de intimidare și răfuială din partea unor persoane cu funcție de răspundere din cadrul IGPF.

În procesul examinări cererii de chemare în judecată P.A.vs IGPF, a fost inclusă și concluzia Avocatului Poporului în legătură cu acest caz. Avocatul Poporului a solicitat, între altele ca în procesul examinării cererii în judecată să se țină cont că „a fost încălcat dreptul la informare și apărare în procesul examinării anchetei de serviciu cu ulterioara sancționare disciplinară a P.A.” și că „nu s-a ținut cont de proporționalitatea sancțiunii disciplinare în raport cu fapta comisă, concedierea fiind o măsură disciplinară extremă, care se aplică pentru încălcări sistematice ale disciplinei de serviciu sau pentru comiterea unei abateri disciplinare grave”.

Ulterior, Avocatul Poporului și-a completat concluziile, făcând referire la Legea privind avertizorii de integritate, valabilă în R. Moldova din anul 2018, la competențele Avocatului Poporului de protecție a avertizorilor de integritate, la calificarea dezvăluirii practicii ilegale, făcute de ex-angajata IGPF, în calitate de avertizare de integritate, dar și la constatarea semnelor unei acțiuni de răzbunare și a legăturii cauzale dintre dezvăluirea făcută și acțiunile de răzbunare.

Avertizor de integritate este angajatul care face o avertizare de integritate:

dezvăluie practici ilegale, manifestări de corupție, cazuri de utilizare a funcţiei, contrar legii, în interes privat, dezvăluie încălcări de mediu, încălcări ale drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a celor ce țin de securitatea națională, precum și a altor încălcări, acțiuni sau inacțiuni care amenință sau prejudiciază interesul public.

Răzbunare este considerată orice formă de răfuială, presiune, dezavantajare sau discriminare la locul de muncă care este în legătură cu avertizarea de integritate sau rezultă din ea.

Sursa: ombudsman.md

La 26 iunie 2020, Judecătoria Chișinău a emis o hotărâre prin care a dispus anularea Ordinului IGPF cu privire la sancționarea disciplinară a funcționarului public cu statut special, IGPF fiind obligat să emită actul administrativ privind restabilirea P.A. în funcția de șefă a Direcției formare profesională a Direcției generale resurse umane a IGPF. Totodată, IGPF a fost obligat să achite în beneficiul P. A. salariul pentru perioada absenței forțate de la muncă. În finalul hotărârii, instanța a indicat ca hotărârea privind restabilirea la muncă și încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă să fie executată imediat.

IGPF a executat hotărârea instanței, dar a depus apel

În aceeași zi, pe 26 iunie 2020, P. A. a fost repusă în funcție, dar la 2 iulie 2020, IGPF a depus o cerere de Apel împotriva Hotărârii Judecătoriei Chișinău. Și la Curtea de Apel, Avocatul Poporului și-a reiterat argumentele aduse în instanța de fond și a solicitat luarea în considerare a acestora în procesul examinării cererii.

Peste 9 luni, la 3 martie 2021, Curtea de Apel a decis respingerea apelului declarat de IGPF împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, stipulând că decizia este executorie din momentul emiterii, dar că poate fi atacată la CSJ.

IGPF a depus recurs la CSJ împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău și împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău, invocând pretențiile în două cereri: una de retragere a cererii de recurs, iar alta, la scurt timp după prima, privind retragerea cererii de retragere a recursului. În consecință, la 4 august 2021, CSJ a casat integral atât decizia Curții de Apel Chișinău, cât și Hotărârea Judecătoriei Chișinău, în cazul P.A. vs IGPF.

CSJ constata că admiterea acțiunii reclamantei ar fi neîntemeiată, că ordinul IGPF privind aplicarea sancțiunii disciplinare în adresa P.A. a fost emis în conformitate cu legislația în vigoare, motivând că și pentru o singură abatere disciplinară gravă polițistului de frontieră îi poate fi aplicată inclusiv sancțiunea disciplinară „eliberare din serviciu”.

Totodată, CSJ constată că „nerespectarea dreptului de a cunoaște integral materialele anchetei nu poate fi imputată IGPF, în condițiile în care acestea au fost remise după competență în gestiunea CNA”.

CSJ mai constată că argumentele instanțelor de judecată ierarhic inferioare, potrivit cărora ordinul de sancționare nu este motivat, nefiind explicat modul de exercitare a dreptului discreționar la aplicarea celei mai duri sancțiuni prevăzute de legislația în vigoare, ar fi declarative.

În consecință, pe 5 august 2021, P.A. a fost eliberată din funcția deținută în temeiul Deciziei CSJ din 4 august 2021.

În urma celor întâmplate, cu suportul Centrului de Analiză și Prevenire a Corupției (CAPC) P.A. a depus o cerere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CtEDO), iar lșa 24 ianuarie 2022, CtEDO a confirmat înregistrarea cererii și numărul dosarului P.A. vs R. Moldova.

Galina Bostan, directoare CAPC, avocata P.A. la CtEDO

Acest caz demonstrează că există o solidaritate „bolnavă”, atât la nivelul organelor de drept, cât și în cadrul interacțiunii organelor de drept cu sistemul judecătoresc. Această solidaritate este contrară interesului public, prejudiciază bugetul public și, cel mai important, constituie o lovitură de imagine puternică pentru organele de drept. Trebuie să amintesc, că avertizorul de integritate a dezvăluit un caz, în care o persoană, deși era angajată oficial în cadrul instituției publice și i se calcula salariul respectiv, nu s-a prezentat nici o zi la serviciu. Avertizorul a aflat despre această situație întâmplător, întrucât persoana fictiv angajată ar fi trebuit să fie colegul său. La fel, avertizorul a mai aflat că persoana a fost angajată, deoarece a fost eliberată de la CNA și mai avea nevoie de 1 lună pentru a beneficia de pensie. Analiza reacției managementului organelor de drept ridică mai multe semne de întrebare, în condițiile în care în cadrul organelor de drept sînt angajate peste 10.000 de persoane: Acesta este un caz singular sau o practică? Dacă acest caz nu este o practică, de ce managementul instituției nu a pedepsit persoanele responsabile de angajarea fictivă, dar s-a răzbunat pe avertizorul de integritate? Care este mărimea prejudiciului adus bugetului public, ținând cont de faptul că angajații organelor de drept se pot pensiona la puțin peste 40 de ani?

Încălcările invocate în cererea depusă la CtEDO

CtEDO este solicitată să se expună pe marginea respectării art. 10 din Convenție – libertatea de exprimare, și a art. 6 – dreptul la un proces echitabil, dar și referitor la admiterea unui recurs tardiv.

Potrivit cererii depuse la CtEDO, art. 10 din Convenție se aplică și în cazul dezvăluirii practicilor ilegale de la locul de muncă, or, P.A. a sesizat SPIA, dezvăluind o practică ilegală la locul de muncă, în care era implicată conducerea IGPF și care se referea la angajarea fictivă a unei persoane.

Potrivit Legii privind avertizorii de integritate, angajatorii au obligațiile de a înregistra dezvăluirile practicilor ilegale, obligația de a respecta confidențialitatea identității angajatului care face o dezvăluire, obligația de a examina dezvăluirile făcute, dar și cea de a proteja avertizorii de integritate.

În acest context, SPIA, în calitate de subdiviziune a MAI, contrar prevederilor Legii privind avertizorii de integritate, nu a asigurat confidențialitatea identității P.A., dar și t protecția avertizoarei de integritate. CAPC constată că, reieșind din informațiile accesibile publicului, și până în prezent în aceste entități nu este pus în aplicare mecanismul de implementare a Legii privind avertizorii de integritate.

În cererea depusă la CtEDO se spune că, pentru a beneficia de protecția Avocatului Poporului, în calitate de avertizor de integritate, în luna mai 2019, P.A. a făcut o dezvăluire externă la CNA, aceasta fiind înregistrată în calitate de avertizare de integritate. Avocatul Poporului, în calitate de autoritate de protecție a avertizorilor de integritate, pe tot parcursul procesului a aplicat instrumentarul legal disponibil în vederea asigurării protecției avertizorului de integritate.

Nedezvăluirea practicilor ilegale de angajare fictivă în cadrul organelor de drept prejudiciază bugetul public cu sumele de bani echivalente salariului plătit pentru o muncă care nu a fost efectiv prestată și descurajează moral colaboratorii organelor de drept, care muncesc și în rezultatul muncii lor avansează în grad, dobîndesc dreptul la indemnizații, pensii, etc.

Sancțiunea aplicată de MAI și validată de CSJ reprezintă o răzbunare din partea IGPF și un act de solidaritate instituțională din partea CSJ pentru descurajarea oricăror acțiuni de raportare a ilegalităților de la locul de muncă, prin generarea jurisprudenței corespunzătoare, întrucât cauza P.A. este primul dosar cu implicare a unui avertizor de integritate.

În caz de nerespectare a dreptului la un proces echitabil și admiterea unui recurs tardiv, vizate în art. 6 al Convenției, în cererea depusă la CtEDO se subliniază că CSJ și-a depășit competența, trecând peste limitele judecării recursului, casând inclusiv Hotărârea Judecătoriei Chișinău. În cererea depusă la CtEDO se amintește că, în R. Moldova, Codul administrativ stabilește că, examinînd recursul, CSJ poate casa integral sau parțial doar decizia instanței de Apel. Dacă, însă, în baza limitelor legale, CSJ nu poate adopta o soluţie finală, cauza se restituie instanței de Apel. CAPC constată că CSJ și-a depășit competența, trecând peste limitele judecării recursului, casând inclusiv Hotărârea Judecătoriei Chișinău din 26 iunie 2020.

Prin Decizia sa, CSJ a validat încălcările admise în cadrul procedurii disciplinare, desfășurate de IGPF: privarea de dreptul la informare și apărare pe parcursul anchetei de serviciu, care s-a finalizat cu disponibilizarea P.A. din funcția publică cu statut special; ignorarea proporționalității sancțiunii disciplinare în raport cu fapta comisă. Disproporționalitatea sancțiunii aplicate de IGPF în raport cu P.A., care a deviat de la programul vizitei de studiu, în interes de serviciu și cu coordonarea devierii respective cu superiorul său, este accentuată și de faptul că persoana care a fost fictiv angajată și cu privire la care P.A. a făcut avertizarea de integritate, nu s-a prezentat nici o singură zi la locul de muncă din cadrul IGPF, dar nu a fost disponibilizată.

Acest articol este elaborat în cadrul Proiectului „Cetățenii vorbesc: promovarea reformei democratice în interesul cetățenilor din Moldova”, implementat de Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției, cu suportul Freedom House”.