1,949 afişări
O stea2 stele3 stele4 stele5 stele (4 voturi)

9mai-292Zilele acestea în presa din Federaţia Rusă, dar şi în media ruseşti din CSI  au apărut zeci de articole care au dat aprecieri vizitei lui Vladimir Voronin la Soci, dar şi activităţii sale politicie de ultimă oră. Titlurile, în mare majoritate, sunt zeflemitoare, persiflante sau denigratoare. Iată doar câteva dintre ele.

«Vladimir Voronin zboară la Soci ca o raţă şchioapă» scrie GZT.ru, iar ediţia electronică a Утро.Ru titrează pe acelaşi ton «Voronin va discuta cu Medvedev viitorul său trist». Ziarul rus «Комсомольская Правда» transmite pe un ton puţin mai indulgent «Voronin nu a reuşit să se scalde în Marea Neagră», referindu-se la întrevederea de doar câteva ore a celor doi. Totodată, un titlu mai recent publicat în acelaşi ziar explică vizita liderului de la Chişinău astfel: «Spre Medvedev, la Soci — după susţinere» în care se spune că «Voronin s-a consultat cu Medvedev cum să facă în caz de schimbare a puterii, ca să nu rămână fără putere».

Agenţia rusă «Regnum» a dedicat câteva articole acestui eveniment. În articolul întitulat «Voronin vrea să obţină, cu ajutorul Moscovei, noi garanţii de securitate personală» se speune că «vizita lui Voronin, liderul PCRM, în Rusia nu prevedea semnarea vreo unui document, acord sau tartat. E vorba mai degrabă de nişte formalităţi şi înţelegeri de care are nevoie ca de aer Voronin». Anterior aceeaşi agenţie a scris un articol întitulat «Prietenia stranie a Ambasadei Rusiei la Chişinău cu comuniştii «a orbit» Moscova», iar ultimul articol dedicat liderului de la Chişinău este întitulat «Voronin a rămas în urmă realtăţii».

Şi ziarul «Коммерсантъ» a publicat câteva articole dedicate liderului comunist de la Chişinău. În articolul întitulat «Vladimir Voronin a dat glas» se spune că preşedintele de la Chişinău a cerut singur întrevederea cu Putin.

Ediţia recentă a «RT» titrează «Compromis fără Voronin», iar «Лента ПМР» scrie despre «Un adevăr scandalos pentru Voronin» şi «Tarantella cu Voronin».

Şi ziarele din regiunile ruse sau din spaţiul CSI au privit critic această vizită la Soci. «Medvedev s-a întâlnit la Soci cu preşedintele «pe ducă» al Modovei. Kremlinul trebuie să se reorienteze», a scris «Ural Publicity Monitor», iar agenţia «Novosti Armenii» a plasat un articol sub titlul «Medvedev—Voronin—Lukaşenko: Rusia îi cheamă pe preşedinţii cu probleme la Soci».

Cel mai echidistant titlu a fost publicat de BBC, ediţia de limbă rusă: «Voronin vine în Rusia».

Share


  1. 9 comentarii la
    «Voronin criticat în titlurile ruseşti»
  2. Roska a scris (23 August 2009)

    O pasarica din Moscova , mi-a soptit urmatoarea informatie: De ce Voronin a fost la Soci ? Pentru a pune in aplicare cel mai diabolic plan posibil , pe care multi din expertii nostri l-au trecut cu vederea !!! PCRM refuza dialogul cu liberalii , se anunta alegeri anticipate , in acest timp se INCEPE CONFLICT ARMAT in Transnistria , dupa scenariul Osetiei , motivul ar fi Nato , EU , Coalitia liberala etc … Aici vine RUSIA si PCRM si aplaneaza conflictul , lasand in urma sa sute de morti… Majoritatea populatiei voteaza PCRM , si PCRM ramane la putere…

    De asta si vine o ampla delegatie oficiala in Tiraspol , la aniversarea independentei… Si de asta ultimele luni se fac ample pregatiri militare in MD , salturi cu parasuta , vizita ministrului in sinul armatei etc…

  3. domo a scris (23 August 2009)

    Ma tem ca tu ai dreptate, dar unii sunt prea orgoliosi pentru a vedea de unde vine pericolul ce planeaza asupra Basarabiei.

  4. STEFANITA a scris (23 August 2009)

    Fereasca Dumnezeu Roska,despre asta vorbeam si eu acum cateva saptamani cu RM.Este clar de ce se prelungeste atat de mult starea in care se afla R.Moldova si de ce sunt tinute la rece conflictele din Transnistria si Gagauzia.Cand Moscovei nu-i convine ceva se activeaza imediat din senin conflictul de pe Nistru, si maica Rusia trimite imediat o divizie-doua sa stinga «focarul de conflict care ameninta pacea intregii Europe»{pe care chiar ea,Rusia, l-a pus la cale}.La o adica poate recunoaste si independenta Transnistriei dupa modelul Georgian.Si cand te gandesti ca unii se mira de starea in care se afla Moldova si basarabenii.Fereasca Dumnezeu !

  5. Klaus Steinberg a scris (23 August 2009)

    Daca tot va dati mari patrioti ia zicetzi !
    De ce nu declaratzi voi ca Moldova nu o sa adere la NATO  ? ci doar la EU  ??? Adica voi vretzi sa va adtzi pe fatza dusmanii Rusiei si aia sa steie de lemn ??? Am scris si pe blogul meu ca Medvedev e un bleg , ca-l manevreaza evreii si neoconii cum vor . Singurul care poate aduce Rusia la epoca Petu cel Mare e Putin Heil Putin  !

  6. magdalena a scris (23 August 2009)

    si eu ma tem, ca la rusi pot sa te astepti la orice

  7. STEFANITA a scris (23 August 2009)

    Klaus,ti-am mai spus ca habar n-ai sau si mai rau ,te faci ca nu stii…
    NATO NU ESTE DUSMANUL RUSIEI.Acum cativa ani Rusia a cerut chiar sa intre in NATO.Acum Rusia ajuta NATO sa tranziteze echipamente militare pe teritoriul ei spre Afganistan.
    Moldova poate intra in UE fara sa fie membru NATO.Moldova este tara neutra prin Constitutie.Rusia calca in picioare neutralitatea Moldovei mentinand ilegal trupe in Transnistria.NATO nu are nimic de obiectat impotriva neutralitatii Moldovei,dar are de obiectat in privinta prezentei armatei ruse acolo si impotriva intretinerii de catre Moscova a republicii fantoma nistrene si a focarului permanent de conflict de pe Nistru.
    Medvedev ESTE un bleg,dar nu-l manevreaza evreii sau masonii.Chiar nu stii ca e marioneta lui Putin si ca Putin avea nevoie sa tina postul ocupat cu un presedinte de forma pana va putea fi din nou candidat la aceasta functie ?
    Tie chiar iti place sa faci pe niznaiul Klaus,sau esti chiar un bibinel nestiutor ?Daca nu stii,la ce te mai bagi si ne servesti noua lozinci imbecile care put a propaganda ruseasca ?

  8. STEFANITA a scris (23 August 2009)

    Pentru toti ciumetzii propagandisti sovietici de duzina,o lectie despre preacurvia in politica ruseasca…
    I-auzi Klaus cum e cu NATO si cu tanti Rusia,iubita ta batrana curva :

    Moscova a venit cu ideea perfida de a pretinde chiar aderarea la Ali­an­ţa Nord-Atlantică. Astfel, în 1954, Guvernul Uniunii Sovietice a tri­mis statelor membre o notă prin care informa că «Guvernul sovietic îşi anunţă intenţia de a începe dis­cu­ţii cu ţările membre ale NATO cu pri­vire la participarea sa la NATO». Răspunsul Alianţei a fost lipsit de echivoc: «Nu este necesar să subli­niem natura complet nerealistă a unei astfel de propuneri din partea Uniunii Sovietice».
    Este interesant că documentul cu pricina a fost prezentat publicului chiar de Vladimir Putin în 2001.

    «NO VETOES, NO SURPRISES». În 1990, Uniunea So­­vie­tică îşi trăia ultimele zile. Aflat la Washington, Mihail Gorbaciov îi spunea, mai în glumă, mai în se­rios, omologului său american, George H.W. Bush, la 31 mai, că «NATO este o organizaţie deschisă» şi continua în mod surprinzător pentru interlocutorul său: «Poate şi noi ne vom alătura…».

    Gorbaciov încă mai credea că URSS are un viitor. În schimb, a fost nevoit să înghită hapul amar al istoriei. La 1 iulie 1991 a evitat să fie prezent la Praga, pentru a nu-şi lăsa semnătura pe un document care ar fi consfinţit încetarea activi­tă­ţii Tratatului de la Varşovia.

    SIMPATICUL BORIS ELŢÎN.
    Şi preşedintele Federaţiei Ruse, Boris Elţîn, care a pus cu entuziasm umărul la disoluţia URSS, s-a dovedit lipsit de nostalgii şi inhibiţii atunci când era vorba despre colaborarea cu Occidentul ca­pi­talist.
    În 1991, Elţîn a anunţat că Rusia doreşte nici mai mult, nici mai puţin decât statutul de membru NATO. La 21 decembrie 1991, noul lider de la Kremlin a trimis sta­telor NATO o scrisoare în care se în­treba retoric «dacă admiterea Rusiei în NATO poate fi un scop politic pe termen lung».

    Elţîn a primit cam acelaşi răs­puns de care au avut parte sovie­ticii în 1954, pentru un motiv foar­te simplu: primirea Rusiei în NATO înseamnă să dai Moscovei un drept de veto asupra deciziilor Alianţei. Or, «no vetoes, no surprises». După cum explica Henry Kissinger în lucrarea «Are nevoie America de o politică externă»: «Apartenenţa Ru­siei la NATO ar transforma Alianţa Atlantică într-un instrument de se­cu­ritate de tip mini-ONU».

    Prin urmare, în 1991, Kremli­nul a fost nevoit să se mulţumească doar cu statutul de membru al Con­si­liului de Cooperare Nord-Atlantic, devenit ulterior Consiliul Parte­neriatului Euro-Atlantic (Euro-Atlantic Partnership Council).

    Treptat, Elţîn şi echipa sa au de­venit mai prudenţi şi şi-au nu­an­ţat discursul.

    La 19 decembrie 1994, secretarul general de atunci al Alianţei Nord-Atlantice, Willy Claes, a acordat un interviu săptămânalului american Newsweek, în care s-a referit la intenţia Rusiei de a trece pe plan secund NATO, punând pe primul loc o organizaţie de securitate colectivă. “În mod cert, Rusia a dorit să transforme CSCE în instituţia primordială a Europei. Ei au râvnit la un consiliu de securitate cu membri permanenţi şi dreptul de veto», spunea Willy Claes.

    În iunie 1994, Federaţia Rusă a aderat totuşi la Parteneriatul pentru Pace, crezând că astfel va putea avea un cuvânt de spus în privinţa colaborării dintre NATO şi statele din Europa Răsăriteană care gravi­ta­seră până de curând în orbita Moscovei.

    Obsesia Rusiei de a influenţa procesul de luare a deciziei în ca­drul NATO a împins-o să semneze, în 1997, «NATO-Russia Founding Act», prin care era creat Consiliul Per­manent Întrunit (Permanent Joint Council – PJC). Bineînţeles că Moscova n-a reuşit să blocheze nici o decizie a Alianţei.

    La 9 august 1999, Elţîn l-a nu­mit pe Putin prim-ministru şi a anunţat că doreşte ca acesta să-i succeadă la preşedinţia Rusiei. Noul ţar a urmat faţă de NATO linia predecesorilor săi.

    În iulie 2001, preşedintele Putin a evocat eventualitatea unei integrări a Rusiei în NATO, însă şi pe cea a desfiinţării Alianţei: «Cea mai simplă soluţie este dizolvarea NATO, dar nu se află pe agendă.

    A doua opţiune posibilă este include­rea Rusiei în NATO. Aceasta ar crea un spaţiu comun de apărare şi securitate.
    A treia opţiune o re­pre­zin­tă crearea unei organizaţii noi, diferite, care să-şi asume aceste obiective şi să încorporeze şi Rusia».

    În luna septembrie, Putin a revenit asupra ideii, spunând că Rusia va studia eventualitatea integrării în NATO, în funcţie de «pro­punerile» care i se vor face.

    Ai inteles ba tovarase Klaus,Rusia jinduieste de 50 de ani sa intre in NATO,dar NATO nu doreste sa se imprieteneasca cu toti golanii si cu toate boarfele lipsite de onoare si de cuvant…

  9. STEFANITA a scris (24 August 2009)

    În 18 ani de Independenţă MOLDOVA A MERS din rău tot mai rău. Cu excepţia CLASEI POLITICE POSTCOMUNISTE

    Consultantul independent basarabean, Benedict Moldoveanu, spune că în anii independenţei R. Moldova s- a nascut o clasă politică depăşită de evenimente, purtând bagajul eşecurilor permanente – limbă de stat, reunire, independenţă, privatizare, depăşirea sărăcirii sovietice, democratizare, presă independentă, drepturile omului, – unica performanţă reală fiind corupţia ca politică şi trădarea ca mod de viaţă, o «elită «nepocăită, încrezută, incultă, dezrădăcinată, sigură de impunitatea sa, agresivă în interior şi faţă de electorat şi, totodată, slugarnică faţă de «sponsorii» săi «autohtoni»si fata de Rusia. Sursa citată susţine că această «elită politică» a surpat din temelii posibilitatea canalizării energiei morale, sociale, economice şi spirituale a majorităţii covârşitoare a populaţiei pentru edificarea principalului şi indispensabilului ei instrument de realizare a voinţei sale, de protecţie a securităţii sale, de reîntregire a ţării spintecate de teroriştii oploşiţi la Tiraspol şi cocoliţi de elita politică rusă.

  10. Cetatean a scris (24 August 2009)

    Foarte corect, Stefanita.

    Cel mai mare dusman al Rusiei este insasi Rusia. Pukin si deal-de dansii tot timpul vor inventa dusmani, pentru ca doar asa pot manipula toromaci ca Klaus.

Comentează: