Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Nouă luni fără declarații de…

Nouă luni fără declarații de avere și interese

Conform legii privind declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, Comisia Naţională de Integritate (CNI) trebuie să publice declaraţiile primite pe pagina sa web în termen de 30 de zile de la primire, asigurând accesul permanent la acestea. Astăzi, suntem în data de 24 decembrie 2015 și au trecut, nu 30 ci aproape 270 de zile de când a expirat termenul-limită, iar unele declarații încă nu au fost făcute publice. Acum două zile, Fiscservinform, întreprinderea de stat care a câștigat licitația organizată de CNI pentru digitalizarea și plasarea acestor declarații a anunțat, după solicitările noastre repetate, că își asumă responsabilitatea ca până la finele anului curent, să publice integral toate declarațiile cu privire la venituri și proprietate ale funcționarilor, dar și cele de interese, dar și să corecteze omisiunilor tehnice admise la plasarea declaraţiilor pe site-ul CNI.

Marți, 22 decembrie 2015, după ce am solicitat o poziție din partea ÎS „Fiscservinform” vis-a-vis de nepublicarea la timp a declarațiilor cu privire la interese, dar și venituri și proprietate pe anul 2014, pe site-ul instituției a apărut un comunicat de presă, cu detalii la acest subiect. „În 2015, acest proces este mai complex decât anul precedent, fiind necesar de a indexa manual circa 60 de metadate pentru declaraţie, cu folosirea calificatoarelor din mai multe registre de stat. Totodată, la momentul exportului declaraţiilor procesate în cadrul SIA ,,e-Integritate” există un mecanism complex de verificare a metadatelor, care în cazul necorespunderii criteriilor de verificare urmează să fie racordate manual. ÎS „Fiscservinform” garantează plasarea tuturor declaraţiilor cu privire la venituri şi proprietate şi a declaraţiilor de interese personale pe portalul www.declaratii.cni.md până la finele anului curent şi îşi asumă obligaţiunea de corectare a omisiunilor tehnice admise la plasarea declaraţiilor pe portalul menţionat”, se spune în acel comunicat de presă, preluat la scurt timp și pe pagina oficială a CNI.

9 mii de declarații lipsesc de pe site-ul CNI

Legea cu privire la declararea şi controlul veniturilor şi al proprietăţii persoanelor cu funcţii de demnitate publică, judecătorilor, procurorilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere, Comisia Naţională de Integritate (CNI) trebuie să publice declaraţiile primite pe pagina sa web în termen de 30 de zile de la primire, asigurând accesul permanent la acestea. Acest termen, legal, a expirat la 1 mai 2015. La acea dată însă, pe site-ul CNI-ului, nu era publicată nici măcar o declarație. Legea nu a fost respectată nici acum un an, când declarațiile funcționarilor au fost publicate, integral, în luna august. În acest an însă, lucrurile au degenerat. Abia în luna iulie, CNI a organizat o licitație pentru desemnarea firmei care urma să digitalizeze și publice aceste declarații. ÎS „Fiscservinform” a fost instituția care a câștigat acea licitație. Deși a avut la dispoziție cinci luni să-și onoreze atribuțiile contractuale, instituția, până la 24 decembrie, încă nu a publicat toate declarațiile de avere și interese ale funcționarilor. „Săptămâna viitoare o să fie integral publicate. Acum sunt cam 95% din declarații deja publicate”, a precizat Tatiana Staicova, șefa Serviciului de Presă a „Fiscservinform”. Conform informațiilor disponibile pe site-ul CNI, până joi, 24 decembrie, erau publicate în jur de 100 de mii de declarații din cele 109 mii primite de instituție.

Anul acesta, deși întârzierea publicării declarațiilor funcționarilor a depășit orice limită, CNI a plătit pentru acest proces 798 mii de lei, aproape triplu faţă decât a plătit pentru acelaşi serviciu anul trecut. Datele prezentate de CNI arată că, în 2013, pentru acest serviciu, instituţia, alimentată din banii publici, a plătit pentru prelucrarea, scanarea şi publicarea declaraţiilor 492 mii de lei firmei „BTS Pro” SRL. Un an mai târziu, licitaţia organizată de CNI este câştigată de ÎS „Fiscservinform” pentru suma de 284 mii 994 lei. Anul acesta, suma pentru aceste servicii a crescut considerabil. Acelaşi agent economic, ÎS „Fiscservinform”, a obţinut dreptul de a se ocupa de cele 109 mii 179 de declaraţii de venituri şi proprietate și interese ale funcţionarilor depuse pentru suma de 798 mii 600 de lei. Anterior, într-o intervenție pentru ZdG, Leonid Morari, unul din membrii CNI preciza că preţul pentru prelucrarea declaraţiilor a crescut deoarece s-a majorat volumul de lucru pe care agentul economic care a câştigat licitaţia urmează să-l facă, dar și din cauza că bugetul CNI pe anul curent a fost aprobat cu întârziere.

„S-a preîntâmpinat instituția că a depășit termenul din contract”

Oficial, conform legii, aceste tărăgănări sunt în favoarea funcţionarilor, în special a celora care trişează atunci când îşi declară averea. Or, legea prevede că termenul de prescripţie pentru verificarea declaraţiilor nu poate depăşi un an de la primirea acestora de către CNI. În aceste condiţii, termenul se restrânge, iar în condiţiile în care o investigaţie a CNI durează câteva luni, dar şi ţinând cont de faptul că CNI nu este cea care pune punctul final, ci Procuratura Generală, pedepsirea trişorilor devine practic imposibilă. Lilian Chișcă, șeful Direcției control venituri și proprietăți din cadrul CNI susține încă că, tărăgănarea plasării pe site a declarațiilor funcționarilor nu a împiedicat verificarea acestora. Doar că, funcționarul nu a putut să ne ofere careva date concrete. „Nu ne împiedică faptul nepublicării declarațiilor pe site, pentru că noi avem declarațiile și în alt format. Noi avem grupuri de risc pe care-i verificăm. Nu pot să vă dau acuma date concrete, dar fiecare direcție are lista sa de persoane. Sunt multe inițieri. Nu pot să vă dau nume concrete. Dar, nu stau declarațiile baltă și nu se uită nimeni peste ele. Pur și simplu nu se verifică toate 50 de mii”, precizează Chișcă.

529-licitatii-cniDespre faptul că declarațiile au fost publicate cu întârziere, iar unele încă lipsesc, funcționarul menționează că instituția pe care o reprezintă ar fi încercat să rezolve problemele. „Noi am întreprins unele măsuri. Am sesizat Ministerul de resort, în subordinea căruia se află „Fiscservinform”. Au fost ședințe și s-a preîntâmpinat instituția că a depășit termenul din contract. Noi i-am mai informat că studiind unele declarații, am găsit unele erori de digitalizare. Adică, sau au fost hașurate mai multe date, sau e greșit numărul. Ei acum sunt obligați să le înlăture. Nu știu dacă sunt careva penalizări în contract pentru agentul economic. Trebuie să coordonez cu conducerea pentru a vă spune dacă pot sau nu să vă dau aceste detalii”. Ulterior, Chișcă ne-a spus că șefii nu ar fi pe loc și nu a putut discuta cu ei despre o eventuală permisiune. Victor Strătilă, vicepreședintele CNI nu a putut nici el să ne spună dacă, în contractul dintre cele două instituții de stat, există vreo penalitate pentru neefectuarea la timp a lucrărilor. „Eu nu am fost informat de dl Donciu. Nu cunosc ce-i în contract pentru că nu l-am văzut”, ne-a spus oficialul.

Declarația electronică din 2016, imposibilă din cauza legii

Mariana Kalughin, expert anticorupţie în cadrul Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) crede că ”publicarea întîrziată a declarațiilor ar putea periclita eficiența mecanismului de control al averii și intereselor personale în serviciul public. Informațiile statistice privind activitatea CNI, într-un anumit sens, confirmă această supoziție. Potrivit CNI, în 11 luni ale anului 2015, au fost inițiate 318 controale, drept temei servind, inclusiv, 29 informații din mass media. Pentru comparație, în anul 2014, au fost inițiate 354 controale, din care 63 – în temeiul informațiilor din mass-media. Evident, transparența declarațiilor este o condiție esențială pentru asigurarea unei reacții prompte din partea publicului, în mod special – a jurnaliștilor de investigații, care, de fiecare dată, ar trebui să aibă un rol activ, în identificarea eșecurilor de integritate în serviciul public. Mai grav, în scurt timp va expira termenul de prescripție pentru verificarea veniturilor și proprietății. Astfel, chiar dacă vor fi sesizări din partea mass-mediei, acestea nu vor mai avea nici un impact. De obicei, termenul de executare a unor lucrări este o condiție esențială a unui contract de prestare a serviciilor, iar nerespectarea acestei condiții atrage penalități obligatorii pentru prestator. Este confuză neutilizarea de către CNI a clauzelor contractuale pentru a responsabiliza „Fiscservinform”. Declararea on-line de către demnitarii și funcționarii publici a averii și intereselor personale este cea mai potrivită soluție pentru eficientizarea controlului.”

Începând cu 2016, problema scanării declaraţiilor funcţionarilor, dar şi a transparenţei în tot acest proces ar trebui să dispară. Asta pentru că, anul trecut, a fost semnat Acordul de colaborare între CNI şi Centrul de Guvernare Electronică, ulterior fiind elaboraţi termenii de referinţă privind crearea Sistemului informaţional „E-Integritate”. Acest sistem prevede depunerea online a declaraţiilor de avere de către funcţionari. În acest sens, a fost organizată o licitaţie, iar pe data de 30 ianuarie 2015 a intrat în vigoare contractul semnat cu firma care a câştigat licitaţia şi care urmează să-l implementeze. De fapt, conform informaţiilor oferite de Centrul de Guvernare Electronică, licitaţia a fost câştigată de un consorţiu format din două firme: „InfoSafe” SRL şi „BTS Pro” SRL. Suma contractului este de 1,57 milioane de lei, bani care vor fi plătiţi de Banca Mondială, în contul unui împrumut pe care-l va acorda ţării noastre. Lilian Chișcă afirmă însă că, pentru ca acest proiect să deruleze la capacitate maximă, este nevoie de modificat legea. „Proiectul e în faza de finalizare și urmează a fi implementat, dar nu știm cu legislația dacă va fi modificată. Practic, totu-i pregătit. Acum, declarațiile se plasează și pe platforma E-Integritate. În 2016, ele tot vor fi publicate pe acest sistem, dar funcționarii nu le vor depune online, atâta timp cât nu există un temei legal. Nu pot să vă spun când acest program va lucra la capacitate maximă. Dacă legea va fi modificată, atunci s-ar putea de depus online și în 2016. Mizăm pe asta, pentru că mult o să ușureze sarcina, și la colectori, și la oameni…”, a precizat Lilian Chișcă.

Această publicaţie a fost elaborată în cadrul unui proiect implementat de CAPC cu susţinerea oferită de European Endowment for Democracy (EED). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia EED.