Experții recomandă Uniunii Europene să supravegheze asistența financiară oferită R. Moldova
Societatea civilă și comunitatea de experți susține că problemele identificate în cadrul câtorva domenii cheie, precum anti-corupția, finanțarea partidelor politice, responsabilitatea sistemului judiciar, sectorul bancar și mass-media, nu trebuie să fie discutate doar la dezbateri publice, ci și să ajute decidenții din Moldova și Europa să avanseze obiectivele Agendei de Asociere în domeniile respective.
„Corupția este cauza principală a crizelor politice și socio-economice din Moldova, împiedică redresarea economică și paralizează potențialul de dezvoltare a țării. Corupția politică la nivel înalt nu doar subminează încrederea populației în instituțiile naționale, dar pune sub semnul întrebării și calea europeană a Moldovei. O abordare comprehensivă pentru combaterea corupției la nivel înalt trebuie să pună în discuție lipsa de transparență a finanțării partidelor, îmbunătățirea mecanismului de reglementare și supraveghere a integrității funcționarilor publici, precum și sporirea independenței și responsabilității actorilor din justiție. Este importantă organizarea concursurilor transparente și asigurarea desemnării pe bază de merit a conducătorilor/conducerii instituțiilor care implementează politici anti-corupție și de integritate, precum și în cazul alegerii judecătorilor și procurorilor. O altă prioritate reprezintă asigurarea transparenței în procesul de luare a deciziilor în cadrul Consiliului Suprem al Magistraturii, precum și implementarea completă a reformei procuraturii”, susțin experții.
Potrivit lor, este dificilă realizarea acestor recomandări atât timp cât partidele politice rămân dependente de câțiva donatori, interesați în perpetuarea status-quo-ului. „Prin urmare, sporirea transparenței finanțării partidelor politice și responsabilizarea candidaților aleși reprezintă elemente esențiale în combaterea corupției și promovarea statului de drept. Plafonarea donațiilor anuale pentru partidele politice, astfel încât persoanele fizice să poată dona nu mai mult de 4-5 salarii medii, iar persoanele juridice în jur de 20 salarii medii, ar putea atenua dependența partidelor de câțiva donatori bogați. De asemenea, pentru a preveni un nou „scandal de un miliard de dolari”, sunt absolut necesare o supraveghere mai strictă, o investigație internațională credibilă și sancțiuni eficiente pentru fraudă și malpraxis în sectorul bancar”, subliniază aceștia.
Astfel, acești aau ajuns la concluzia că Uniunea Europeană trebuie să solicite în mod constant autorităților moldovene să asigure o supraveghere mai strictă a asistenței tehnice și financiare primite pentru implementarea reformelor din cadrul Agendei de Asociere. Experții, de asemenea, recomandă reprezentanților UE să monitorizeze cu mare atenție lupta împotriva corupției și să reacționeaze prin canale politice în cazul unor abateri. UE trebuie să specifice condiții stricte și cuantificabile, menite să asigure îndeplinirea angajamentelor asumate de partea moldovenească. Ținând cont de îngrijorările despre faptul că Moldova deraiază de la propriile angajamente, UE este sfătuită să-și sporească susținerea pentru societatea civilă și mass media, deoarece nu e important doar de a responsabiliza Guvernul, ci și de a sprijini valorile europene și de a reabilita calea europeană a Moldovei.
Experții implicați în elaborarea analizelor pe marginea implementării Acordului de Asociere dintre UE și R. Moldova, sunt:
· Vladislav Gribincea, CRJM, Moldova: Investigarea corupției la nivel înalt – progres sau iluzie?
· Elena Prohnițchi, ADEPT, Reforma Comisiei Naționale de Integritate: De la o agenție fără autoritate la o instituție eficientă și imparțială
· Igor Boțan, ADEPT, Transparența finanțării a partidelor ca modalitate de reducere a corupției politice în Moldova
· Nadejda Hriptievschi, CRJM, Amenințările la adresa independenței și responsabilității sistemului judiciar din Moldova
· Victor Gotișan, expert independent, Provocările și obstacolele în calea adoptării noii legi a audiovizualului
· Dumitru Alaiba, Centrul pentru Politici și Reforme, Restabilirea sectorului bancar: Ce ar putea să facă Europa și de ce?
Analizele de politici au fost realizate în cadrul proiectului regional „Monitorizarea progresului în implementarea Acordului de Asociere”, implementat de Departamentul Buna Guvernare al Fundației Soros-Moldova, în parteneriat cu Programul Eurasia al Open Society Foundations.
