(VIDEO) Decizia Guvernului: Poporul va întoarce banii furați
În cadrul ședinței de astăzi, 26 septembrie, Guvernul Filip a decis că creditele de urgență oferite de către Executiv celor trei bănci care au fost lichidate, să fie convertite în datorie de stat.
Astfel, statul se obligă să ramburseze banii oferiţi de Banca Naţională a Moldovei (BNM) celor trei bănci, în scopul acoperirii furtului din sistemul bancar în proporţie de 15% din PIB.
Menționăm că anterior, această iniţiativă a fost respinsă de societatea civilă și pusă „la păstrare” de Parlament. Mai mulţi lideri de opinie susţin că cetăţenii vor plăti în locul „celor care-şi bat joc de ţară şi care ne fac să trăim în sărăcie şi să plecăm peste hotare”.
De 50 de ori mai săraci
Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) a analizat proiectul de lege privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor (MF) a obligaţiunilor de plată derivate din garanţiile de stat nr.807 din 17.11.2014 şi nr.101 din 01.04.2015.
„Dacă acest proiect de lege va fi votat, cetăţenii R. Moldova vor fi nevoiţi să plătească pentru ceea ce nu au consumat. Să întoarcă banii (13,5 miliarde de lei, n.r.) pe care nu i-au cheltuit, or, aceste datorii vor fi rambursate din impozitele achitate de cetăţeni. Astfel, nivelul de viaţă va deveni şi mai redus”, susţine Galina Bostan, preşedinta CAPC.
Potrivit proiectului, MF va emite şi va transmite către BNM obligaţiuni de stat la valoarea nominală, la rata fixă a dobânzii, pe termene de până la 25 de ani, în volum total de până la 13,5 miliarde de lei, cu rata efectivă a dobânzii de 5%. „Calcule elementare arată că dobânda respectivă reprezintă circa 678 milioane de lei pe an, fără a lua în calcul şi plata sumei de bază. Autorul proiectului (MF, n.r.) nu explică de ce această datorie va fi rambursată timp de 25 de ani. La fel, MF nu argumentează decizia de instituire a dobânzii de 5% plătită de stat către BNM, în contextul în care a acordat celor trei bănci credite cu rata dobânzii de 0,1%. Astfel, oamenii vor plăti de 50 de ori mai mult decât a oferit BNM”, subliniază Viorel Pârvan, expert CAPC.
Povara financiară – pe umerii cetăţenilor
Viorel Pârvan susține că cele mai grave erori s-au făcut atunci când Guvernul a dat acele garanţii, însă acum e timpul să nu se ia decizii greşite. „Acest proiect reglementează, prin norme juridice speciale, transformarea în datorie internă a garanţiilor de stat, acordate de Guvern BNM pentru emiterea unui credit celor trei bănci. Ar fi de înţeles intenţiile Guvernului, care reies din situaţia creată după lichidarea celor trei bănci comerciale, dar pentru redresarea consecinţelor negative, considerăm că, de la bun început, trebuia ca organele de drept să reîntoarcă banii de la cei care se fac vinovaţi de jaf. Considerăm necesară examinarea suplimentară detaliată a avantajelor şi dezavantajelor proiectului de lege în raport cu transformarea în datorie internă a garanţiilor de stat, acordate de Guvern către BNM. În caz contrar, această nouă povară financiară va reveni cetăţenilor”, subliniază expertul CAPC.
Lipsiţi de pensii şi indemnizaţii sociale pentru o lună
La 2 decembrie 2015, deputaţii s-au întrunit într-o şedinţă specială pentru a discuta despre delapidările din sistemul bancar şi măsurile întreprinse pentru elucidarea situaţiei. La şedinţă a fost audiat şi Anatol Arapu, atunci ministru al Finanţelor. El a declarat că BNM a acordat credite celor trei bănci cu probleme, deşi se ştia că acestea sunt falimentare şi nu vor avea de unde restitui banii. „Era clar, atunci când Guvernul a acordat creditele, băncile erau falimentare şi era clar că nu puteau restitui acele sume. Sub aspectul colapsului sistemului bancar, decizia a fost corectă. Dacă statul nu intervenea, riscurile şi impactul pentru ţară puteau fi mult mai dramatice decât costurile pe care şi le-a asumat statul”, a declarat Arapu, la acea şedinţă a Parlamentului. Ministrul declara că, pentru acoperirea datoriei de 13,5 miliarde de lei, în 2016, din Bugetul de Stat vor fi scoşi 650-680 de milioane de lei, adică echivalentul a totalul pensiilor şi indemnizaţiilor sociale pentru o lună. Şi asta, la o dobândă de 5%. Întrebat despre valoarea gajului din cele trei bănci, Arapu s-a eschivat de la răspuns, iar într-un final a spus că nu cunoaşte nimic despre acest lucru.
Mai mulţi experţi economici au estimat că, în cazul în care acest proiect de lege va fi votat, vom observa cum cresc impozitele şi taxele.
Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) a venit cu o serie de observaţii referitoare la acest proiect de lege. Potrivit lor, proiectul dat nu rezolvă problema în sine şi nu identifică soluţii privind gestionarea acestor datorii, ci afectează grav drepturile şi interesele fundamentale ale cetăţenilor, garantate prin lege.
Sergiu Gaibu, expert economic:
„În cazul în care acest proiect de lege va fi votat, anual, o sumă importantă din bugetul de stat va fi oferită BNM. Este clar că societatea civilă este indignată de acest proiect de lege, pentru că aceşti bani vor fi întorşi din contribuţiile făcute de fiecare cetăţean. În loc să crească nivelul de trai, să se creeze tot felul de facilităţi şi să fie majorate pensiile, banii vor fi vărsaţi la rambursarea datoriei de stat.
Consider că nu există o justificare a faptului că se cere o dobândă de 5%, în timp ce au fost oferite credite cu dobânzi de 0,1%. Guvernul trebuie să fie mai dur, să negocieze cu BNM şi să impună o dobândă de 0%. Acest lucru e posibil. Să ne amintim de situaţia din 1998, când banii au fost rambursaţi fără vreo dobândă, pentru că a fost un împrumut îngheţat. Credit îngheţat e şi acesta, pentru că nu cetăţenii au fost cei care au beneficiat de acei bani. Personal, nu văd de ce rambursarea lui trebuie pusă pe seama oamenilor şi mai ales afişând o astfel de rată a dobânzii”.
Dispariţia miliardului furat din sistemul bancar al R. Moldova a fost posibilă din cauza neimplicării Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare (CNPF), BNM şi a CNA, instituţii responsabile de supravegherea transferurilor interbancare. Concluzia aparţine reprezentantei FMI în Moldova, Armine Khachatryan. „În pofida numărului mare de tranzacţii suspecte realizate în ultimii doi ani, CNPF, responsabilă de supravegherea înregistrării şi transferurilor de acţiuni în băncile cotate la bursă, nu a iniţiat investigaţii şi nu şi-a exprimat îngrijorarea. La fel, BNM şi Serviciul prevenire şi combatere a spălării banilor al CNA nu au întreprins nimic împotriva acţionarilor şi conducerii băncilor, care au încălcat reglementările privind combaterea spălării banilor”, susţine reprezentanta FMI.
Sursa Video: www.privesc.eu
