Principală  —  IMPORTANTE   —   DOC/ Primul judecător din R.…

DOC Primul judecător din R. Moldova condamnat la 7 ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită rămâne în funcția de judecător. CSJ a respins recursul CSM cu privire la anularea deciziei CA de repunere în funcție a magistratului Oleg Melniciuc

Oleg Melniciuc, primul judecător care a ajuns pe banca acuzaților pentru îmbogățire ilicită și care la 3 septembrie curent a fost condamnat de Judecătoria Anenii Noi la șapte ani de închisoare cu executare, rămâne în funcția de judecător.

Asta după ce Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție (CSJ) a respins drept inadmisibil recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) împotriva hotărârii Curții de Apel Chișinău care a decis anularea actului prin care magistratul Oleg Melniciuc a fost suspendat din funcție.

Încheierea în acest sens a fost emisă de Completul de judecători format din magistrații Dumitru Mardari, Iurie Bejenaru și Nina Vascan și nu are legătură cu dosarul în care Melniciuc a fost condamnat pentru îmbogățire ilicită.

Între timp, Melniciuc a atacat la Curtea de Apel Chișinău sentința Judecătoriei Chișinău prin care a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru îmbogățire ilicită.


CSJ a respins recursul CSM: Melniciuc rămâne în funcția de judecător

Magistrații CSJ menționează în Încheierea emisă că principalul motiv pentru care a fost respins drept inadmisibil recursul CSM este faptul că recursul nu conține „o motivare suficient de serioasă”.

„Cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare şi întemeiată. (…) În circumstanţele menţionate, completul specializat pentru examinarea acţiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii”, se menționează în Încheierea CSJ.

Încheierea integrală:

La 15 iunie 2021 Consiliul Superior al Magistraturii a depus recurs, iar la 26 iulie 2021 a prezentat motivarea recursului împotriva hotărârii din 31 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău care a admis cererea magistratului Oleg Melniciuc și a anulat hotărârea CSM din 28 mai 2019 prin care a fost suspendat din funcție, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii depuse de Melniciuc.

„Hotărârea contestată este una legală, motivată şi întemeiată, întrucât a fost emisă conform prevederilor cu respectarea procedurii stabilite de prevederile legale sus-menţionate, în vigoare la data adoptării actului administrativ contestat. Astfel, Consiliul Superior al Magistraturii a opinat că hotărârea Curţii de Apel Chişinău nr.3-133/20 din 31 mai 2021, prin care s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Melniciuc, este una neîntemeiată și urmează a fi casată integral”, se menționează în motivarea CSM privind recursul depus.

În context, magistrații CSJ au declarat inadmisibil acest recurs al CSM, astfel fiind menținută decizia CA Chișinău care a decis anularea actului CSM prin care judecătorul Oleg Melniciuc, condamnat la închisoare de prima instanță, a fost suspendat din funcția de magistrat.

„Recursul depus de Consiliul Superior al Magistraturii, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă”, se menționează în Încheirea CSJ.

Între timp, magistratul Oleg Melniciuc a depus recurs la Curtea de Apel Chișinău împotriva sentinței primei instanțe prin care judecătorul a fost condamnat la șapte ani de închisoare.

Cererea a fost înregistrată la 4 octombrie curent, ulterior fiind stabilită și prima ședință de judecată în acest caz.

La 3 septembrie curent, Oleg Melniciuc, primul judecător care a ajuns pe banca acuzaților pentru îmbogățire ilicită, a fost condamnat la șapte ani de închisoare cu executare. O decizie în acest sens a fost luată vineri, 3 septembrie de Judecătoria Anenii Noi. Judecătorul nu a fost prezent la ședința de judecată, întrucât se afla la serviciu, la Judecătoria Chișinău. Sentința este cu drept de atac.

Melniciuc a fost condamnat la 7 ani închisoare cu executare pentru îmbogățire ilicită și fals în declarații, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate în domeniul jurisprudenței timp de 15 ani. Prin sentința emisă, magistrații au menținut sechestrul aplicat de procurori în vederea confiscării extinse a bunurilor și mijloacelor financiare ale inculpatului în valoare totală de peste un milion de lei.

În decizia motivată a Judecătoriei Anenii Noi, care se întinde pe 150 de pagini, se menționează că magistratul Oleg Melniciuc a inclus intenționat date false, iar pe altele, tot intenționat, nu le-a inclus în declarațiile de avere și interese personale depuse în perioada anilor 2013 – 2017. Tot în sentința motivată magistrații menționează că în perioada 2014-2016 Melniciuc a cheltuit mai mulți bani decât a declarat, mai exact Oleg Melniciuc împreună cu soția sa Diana Melniciuc au declarat venituri de 1 444 958 lei şi au efectuat cheltuieli de 2 085 101 lei. Astfel, cheltuielile prevalează veniturile cu 640 143 lei, fapt prin care se constată diferența substanțială dintre averea dobândită şi veniturile obținute de magistrat împreună cu membrii familiei. Detalii aici

Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, judecătorul a menționat că decizia este „neîntemeiată”.

Dosarul penal în care Melniciuc este bănuit de îmbogățire ilicită a fost deschis în vara anului 2017 la solicitarea procurorului general și a fost trimis pe masa magistraților de la Judecătoria Chișinău, acolo unde activa și Melniciuc, deși era în concediu pentru îngrijirea copilului. Timp de un an, dosarul a stat pe masa magistraților de la Judecătoria Chișinău și abia în decembrie 2019, atunci când Melniciuc a revenit din concediu, Curtea Supremă de Justiție să decidă strămutarea judecării cauzei penale la Judecătoria Anenii Noi. Motivul a constat în faptul că Melniciuc activează în calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Chișinău, iar judecarea cauzei de către instanța respectivă ar putea trezi „suspiciuni de către unii observatori independenți cu privire la obiectivitatea instanței”.

Prima ședință în dosarul lui Melniciuc la Anenii Noi a avut loc pe 31 decembrie 2019. Acesta a cerut strămutarea cauzei penale, însă, CSJ i-a respins solicitarea ca fiind neîntemeiată.

În mai 2019, fostul procuror general, Eduard Harunjen, a cerut membrilor CSM să îl suspende pe Melniciuc din funcția de judecător pentru existența bănuielii de săvârșire a traficului de influență. Harunjen declara atunci că, în iunie-iulie 2017, Melniciuc, susținând că are influență asupra judecătorilor, a pretins, acceptat și primit personal 100 de mii de euro pentru a-i face pe judecători să emită o hotărâre favorabilă în favoarea unei persoane. În aceste circumstanțe, având în vedere că fapta comisă este incomapatibilă cu funcția de judecător, Harunjen a cerut CSM-ului să îl suspende din funcție pe Melniciuc, iar membrii CSM au constatat că, „exercitarea în continuare a funcției de către judecătorul Melniciuc ar putea afecta desfășurarea cu imparțialitate a procedurii penale”.

ZdG scris în trecut că magistratul Melniciuc ar fi procurat un șir de spații comerciale în mun. Chișinău la preț de milioane, pe care le-a înregistrat pe numele mamei sale pensionare. În septembrie 2014, ZdG scria că Elena Melniciuc, mama lui Oleg Melniciuc, pe atunci preşedinte al Judecătoriei sect. Râşcani, avea înregistrate pe numele său mai multe bunuri imobile în Chişinău, valoarea cadastrală a cărora depăşeşte suma de 4 mln. de lei. Atunci oamenii din satul unde locuia mama magistratului spuneau că aceasta nu are nicio afacere şi că a lucrat toată viaţa în colhoz. Contactat atunci de ZdG, magistratul susținea că nu cunoaşte foarte multe detalii despre soarta imobililor. „Pe cine sunt scrise, aceluia aparţin. Ele nicidecum nu se vând. Dle, eu dacă aveam legătură cu ele, le cumpăram demult şi le înscriam pe mine”, declara Oleg Melniciuc.

Melniciuc a primit, constant, bani din donații de la mama sa. El a indicat că a primit, în 2013, de la mama sa, pensionară, o donaţie de 50 mii de lei. Constatăm că şi în declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi pe anul 2012, Oleg Melniciuc a subliniat că a primit o donaţie de 10 mii de lei de la mama sa. În 2013, soţia sa a primit şi ea o donaţie de 4 mii de euro, la fel ca în 2012.

Oleg Mel­ni­ciuc  a fost președintele Judecătoriei Râșcani din iunie 2013, atun­ci când a fost numit, după mai mul­te con­tro­ver­se, prin decret pre­zi­denţi­al, de preşe­din­te­le Nico­lae Timofti. Ante­ri­or, aces­ta a deţi­nut fun­cţia de vice­preşe­din­te al aces­tei instanţe, fiind ade­sea în atenţia pre­sei, care l-a cri­ti­cat pen­tru com­por­ta­men­tul său. Mel­ni­ciuc este finul de cunu­nie al lui Mihai Poa­le­lun­gi, fostul preşe­din­te­ al Curţii Supre­me de Jus­ti­ţie și fost președinte al Curții Constituționale.

Potrivit Procuraturii Anticorupție în perioada anilor 2013-2017, activând în funcția de judecător, Melniciuc a inclus intenţionat date incomplete sau false, în declaraţia de avere şi interese personale. Mai mult, în proprietatea magistratului și familiei sale au fost depistate bunuri, valoarea cărora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite şi s-a constatat, în baza probelor, că acestea nu puteau fi obţinute legal.

Pe parcursul anchetei penale, procurorii au sesizat mai multe nereguli în procesul de declarare a averilor și intereselor învinuitului. Acesta a omis includerea în declarația de avere pentru anul 2016, a unui venit de 48 000 lei, obținut sub formă de depuneri bănești de la un cetățean, pe cardul său bancar. Pentru a majora neîntemeiat veniturile declarate, a inclus intenționat în aceeași declarație, date incomplete și false privind înstrăinarea unui imobil, indicând o valoare mai mare cu aproximativ 10 000 lei decât îl declarase anterior. Concomitent, a indicat în declarație, o valoare mai mică de preț, la dobândirea unui automobil de 450 000 de lei, cu scopul încadrării cheltuielilor totale efectuate pe parcursul anului 2016 în limita veniturilor legal declarate, însă prețul real de cumpărare a automobilului a constituit 41 000 euro (echivalentul a 895 555 lei potrivit ratei BNM la data procurării).

Procurorii au constatat că învinuitul, activând în calitate de judecător, deţinea în proprietate bunuri valoarea cărora depăşeşte substanţial mijloacele dobândite legal, nefiind posibilă obținerea lor pe cale licită. Astfel, magistratul și soția sa, deși indicau în declarațiile de avere pentru perioada 2014-2016, venituri totale obținute în mărime de 1 444 958 lei, s-a stabilit că pe parcursul acestei perioade, inclusiv de pe cardurile bancare deținute de soți, au fost efectuate achitări privind procurarea unor bunuri și servicii și retragere de numerar în sumă totală de 2 085 101 lei. Cheltuielile prevalează veniturile cu 640 143 lei, fapt prin care se constată diferența substanțială dintre averea dobândită şi veniturile obținute de către subiectul declarării împreună cu membrii familiei în sensul prevederilor Legii privind declararea averii şi a intereselor personale.