Consiliul Superior al Magistraturii a admis solicitarea procurorului general interimar și a dat aviz pozitiv pentru începerea urmării penale pe numele judecătoarei Domnica Manole, chiar dacă ieri, mai mulți judecători de la Curtea de Apel Chișinău, organizații non-guvernamentale din țară și chiar din România au făcut presiuni publice în acest caz.

Ieri, mai mulți judecători s-au solidarizat cu judecătorea Domnica Manole, de la Curtea de Apel Chișinău.

„Pro­cu­ro­rul gene­ral inte­ri­mar și-a asu­mat un aten­tat fără pre­ce­dent la inde­pen­dența jus­ti­ției, con­trar  stan­dar­de­lor inter­națio­nale în dome­niul jus­ti­ției, con­trar obiec­ti­ve­lor de inte­grare euro­peană pro­mo­vate de cor­pul jude­că­to­resc”, se pre­ci­zează într-o scri­soare adre­sată de magis­tra­ții Cur­ții de Apel Chi­și­nău în adresa Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii, cu refe­rire la soli­ci­ta­rea lui Edu­ard Haru­n­jen, pro­cu­ro­rul gene­ral inte­ri­mar de a cere per­mi­siu­nea de a des­chide dosar penal în pri­vința jude­că­toa­rei Domnica Manole, după ce aceasta a anu­lat deci­zia Comi­siei Elec­to­rale Cen­trale pri­vind refu­zul orga­ni­ză­rii unui refe­ren­dum repu­bli­can, pro­mo­vat de Plat­forma DA.

Scri­soare adre­sată CSM-ului este sem­nată de peste 15 jude­că­tori de la CA Chi­și­nău, prin­tre care, Iurie Ior­dan, Marina Anton sau Ște­fan Niță.  Nu au sem­nat scri­soare pre­șe­din­tele Cur­ții de Apel, Ion Pleșca, dar nici vice­pre­șe­din­tele Xeno­fon Uli­a­no­vschi.

„Noi, jude­că­to­rii, nu putem înfăp­tui jus­ti­ţia sub ame­ninţa­rea răs­pun­de­rii penale, asi­gu­ra­rea inde­pen­denţei şi impa­rţi­a­li­tă­ţii în pro­ce­sul de înfăp­tu­ire a jus­ti­ţiei, ţine de obli­ga­ţia pro­fe­sio­nală a fie­că­rui jude­că­tor, motiv din care avem obli­ga­ţia de a ne opune atât acte­lor indi­vi­du­ale de inti­mi­dare şi per­se­cu­tare a jude­că­to­ri­lor, cât şi a celor cu carac­ter sis­te­mic – con­se­cinţă a abu­zu­ri­lor de drept admise în cazuri indi­vi­du­ale”, se spune în scri­soare. Jude­că­to­rii con­si­deră că acțiu­nile pro­cu­ro­ru­lui gene­ral îndrep­tate împo­triva jus­ti­ției nu pot rămâne fără reac­ție din par­tea jude­că­to­ri­lor.

Soli­da­ri­za­rea jude­că­to­ri­lor în mod public în favoa­rea unui coleg este prac­tic o pre­mieră pen­tru sis­te­mul de jus­ti­ție din țara noas­tră. 

Tot ieri, și Soci­e­ta­tea Civilă a reac­țio­nat pe mar­gi­nea cazu­lui. Mai multe orga­ni­za­ții media au remis o scri­soare adre­sată Pro­cu­ra­tu­rii Gene­rale și Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii.

„Con­si­de­răm sesi­za­rea Pro­cu­ro­ru­lui Gene­ral inte­ri­mar una ten­den­ți­oasă și peri­cu­loasă pen­tru tot sis­te­mul jude­că­to­resc. Sesi­za­rea nu se referă deloc la adop­ta­rea hotă­rârii în cauză de către jude­că­to­rul Manole cunos­când că ea este ile­gală, un ele­ment fără de care nu poate fi por­nită o urmă­rire penală în teme­iul art. 307 Cod penal. Sesi­za­rea se bazează exclu­siv pe tex­tul deci­ziei Cole­gi­u­lui CSJ, care la rân­dul său este o deci­zie jude­că­to­rească în care sunt ana­li­zate și inter­pre­tate nor­mele legale, inclu­siv cele con­sti­tu­țio­nale. Această sesi­zare poate fi cata­lo­gată drept o inti­mi­dare a jude­că­toa­rei care a anu­lat un act admi­nis­tra­tiv”, spun orga­ni­za­ți­ile sem­na­tare.

„Con­form stan­dar­de­lor inter­națio­nale, jude­că­to­rul nu poate fi supus răs­pun­de­rii penale pen­tru modul de inter­pre­tare a legii, apre­ci­ere a fap­te­lor sau eva­lu­a­rea pro­be­lor, cu excep­ția cazu­ri­lor de rea-credință. Jude­că­to­rii nu tre­buie să fie res­pon­sa­bili per­so­nal în cazul în care deci­zia lor este infir­mată sau modi­fi­cată într-o cale de atac[2]. Con­form art. 19 alin. (3) al Legii cu pri­vire la sta­tu­tul jude­că­to­ru­lui, „jude­că­to­rul nu poate fi tras la răs­pun­dere pen­tru opi­nia sa expri­mată în înfăp­tu­i­rea jus­ti­ției şi pen­tru hotă­rârea pro­nun­țată dacă nu va fi sta­bi­lită, prin sen­tință defi­ni­tivă, vino­vă­ția lui de abuz cri­mi­nal.” Din deci­zia CSJ nu rezultă că jude­că­to­rul a adop­tat hotă­rârea jude­că­to­rească cunos­când cu bună şti­inţă că ea este ile­gală”, pre­ci­zează aces­tea.

„În acest caz, aspec­tele indi­vi­du­ale de ase­me­nea sunt impor­tante. Pe de altă parte, subiec­tul sesi­ză­rii este unul poli­ti­zat, ceea ce ridică semne de între­bare cu pri­vire la sco­pul sesi­ză­rii. Pe de altă parte, jude­că­to­rul vizat în sesi­zare este o per­soană noto­rie din sis­te­mul jude­că­to­resc. Jude­că­toa­rea Manole a vor­bit public în repe­tate rân­duri des­pre pro­bleme sis­te­mice din sis­te­mul judi­ciar, în spe­cial cu pri­vire la pro­mo­va­rea jude­că­to­ri­lor și a unor ini­ția­tive peri­cu­loase pen­tru inde­pen­dența jude­că­to­ri­lor. Ea este și mem­bră a Cole­gi­u­lui Dis­ci­pli­nar, par­ti­ci­pând în ulti­mul an în mai multe cauze sen­si­bile în cadrul cărora le-au fost apli­cate sanc­țiuni dis­ci­pli­nare, inclu­siv unor jude­că­tori de la CSJ. De ase­me­nea, sesi­za­rea vine în con­tex­tul con­cur­su­lui pen­tru ocu­pa­rea unei fun­cţii vacante la CSJ, la care par­ti­cipă şi jude­că­to­rul vizat. Toate aspec­tele de mai sus pot vorbi des­pre un act de inti­mi­dare a jude­că­to­ri­lor care vor­besc des­chis des­pre pro­bleme din jus­ti­ţie”, con­si­deră repre­zen­tan­ții soci­e­tă­ții civile.

Doar că, presiunea nu și-a făcut efectul, iar membrii CSM au votat pentru ca Domnica Manole să fie urmărită penal. 

Luni, mai multe insti­tu­ții media, inclu­siv Zia­rul de Gardă au scris că Edu­ard Haru­n­jen, pro­cu­ro­rul gene­ral inte­ri­mar, a tri­mis o soli­ci­tare în adresa Con­si­li­u­lui Supe­rior al Magis­tra­tu­rii prin care cere aviz pozi­tiv pen­tru tra­ge­rea la răs­pun­dere penală a jude­că­toa­rei Domnica Manole, de la Cur­tea de Apel Chi­și­nău, magis­trată care, acum o lună și jumă­tate a anu­lat deci­zia Comi­siei Elec­to­rale Cen­trale prin care refe­ren­du­mul ini­țiat de Plat­forma „Dem­ni­tate și Ade­văr” era anu­lat.

În soli­ci­ta­rea sem­nată de Edu­ard Haru­n­jen (legea pre­vede că soli­ci­ta­rea către CSM tre­buie să fie sem­nată de pro­cu­ro­rul gene­ral) pe 24 mai 2016 se men­țio­nează că la Pro­cu­ra­tura Gene­rală a venit o sesi­zare la data de 23 mai prin care se cerea tra­ge­rea la răs­pun­dere penală a jude­că­toa­rei, după ce, la 14 apri­lie 2016 a anu­lat hotă­rârea Comi­siei Elec­to­rale Cen­trale din 30 mar­tie 2016 „cu pri­vire la rezul­ta­tele veri­fi­că­rii lis­te­lor de sub­scrip­ție pre­zen­tate de gru­pul de ini­ția­tivă pen­tru des­fă­șu­ra­rea refe­ren­du­mu­lui repu­bli­can” și a obli­gat CEC-ul să orga­ni­zeze acel refe­ren­dum, pen­tru care au sem­nat apro­xi­ma­tiv 400 de mii de oameni. Refe­ren­du­mul viza ale­ge­rea directă a șefu­lui sta­tu­lui de către popor, dar și mic­șo­ra­rea numă­ru­lui de depu­tați.

Cur­tea Supremă de Jus­ti­ție a anu­lat, pe 22 apri­lie 2016, hotă­rârea Domni­căi Manole, lăsând în vigoare deci­zia CEC, ast­fel că refe­ren­du­mul nu a mai fost orga­ni­zat.

PG își explică demer­sul prin fap­tul că CSJ a con­sta­tat că hotă­rârea Domni­căi Manole a fost luată cu „inter­pre­ta­rea ero­nată de către prima instanță a unei legi care nu urma a fi apli­cată deo­a­rece era abro­gată, depă­și­rea limi­te­lor împu­ter­ni­ci­ri­lor de către prima instanță prin fap­tul inter­pre­tă­rii Con­sti­tu­ției și obli­gă­rii recu­ren­tu­lui la adop­ta­rea unui act anume”. Tot­o­dată, CSJ a moti­vat că „hotă­rârea adop­tată de instanța de fond este ile­gală”.

Edu­ard Haru­n­jen cere per­mi­siu­nea ca Domnica Manole să fie anche­tată în baza art. 307 Cod Penal care se referă la „pro­nu­nţa­rea cu bună-ştiinţă de către jude­că­tor a unei hotă­râri, sen­tinţe, deci­zii sau înche­ieri con­trare legii”.

Vedeți și: Un fost pro­cu­ror se soli­da­ri­zează cu jude­că­toa­rea Manole: Pro­cu­ra­tura înțe­lege înfăp­tu­i­rea jus­ti­ției în depen­dență de „cine comandă muzica”