Cine este judecătoarea care va examina dosarul „Diaspora vs R. Moldova”

Avocații cetățenilor aflați în străinătate, care nu au putut vota la 13 noiembrie din cauza epuizării buletinelor de vot, au contestat în instanță hotărârile Consiliului Electoral al Circumscripției municipale Chișinău nr.1, care nu a făcut altceva decât să ia act de plângerile a 4031 de cetățeni și să le remită Curții Constituționale (CC), motivând că acestea nu ar fi fost depuse în mod corespunzător. La 21 noiembrie, avocații Eduard Digore și Veronica Mihailov-Moraru, mandatați de către 143 de cetățeni moldoveni din Italia, Marea Britanie, Franța, Irlanda și Germania, au depus două cereri de chemare în judecată la Judecătoria Centru. În baza hotărârilor instanței, dar și în temeiul Raportului privind rezultatele alegerilor, semnat de Comisia Electorală Centrală (CEC), CC urmează să decidă dacă validează scrutinul și mandatul președintelui ales, Igor Dodon. Dosarul „Diaspora vs R. Moldova” va fi examinat vineri, 25 noiembrie, de către magistrata Judecătoriei sect. Centru, Djeta Chistol.

Contestațiile diasporei „au rămas în aer”, după ce la 16 și 17 noiembrie, Consiliului Electoral al Circumscripției municipale Chișinău nr.1 a adoptat două hotărâri prin care decide să ia act de contestațiile depuse de diasporă și să le „remită CC pentru a fi luate în calcul la confirmarea rezultatelor alegerilor pentru funcția de președinte al R. Moldova”, în timp ce Codul Electoral prevede expres că încălcările electorale urmează a fi soluţionate exclusiv de instanţele de judecată și nu țin de competența CC. „În mod cert, CC nu poate să examineze aceste contestaţii, pentru că nu poate administra nici probe, nu poate invita martori, nu poate verifica dacă a fost omul acela la votare, dacă a fost realmente împiedicat să voteze sau nu”, a declarat Rodica Secrieru, secretară generală a CC pentru europalibera.org.

Cu toate acestea, în Raportul privind Rezultatele alegerilor, CEC lasă la discreția CC să aprecieze consecințele asupra totalizării rezultatelor legate de imposibilitatea celor 4031 de cetățeni de a vota. Acțiunile sunt calificate de către avocatul Eduard Digore drept o pasare a responsabilităților de către autorități.

Diaspora, pregătită să meargă la CtEDO

avocati-2

Veronica Mihailov-Moraru și Eduard Digore, avocații diasporei

Deși au fost mandatați prin semnătură de doar 143 de cetățeni din diasporă, avocații spun că reprezintă interesele tuturor celor din diasporă. Ei susțin că cea mai importantă solicitare este ca justiția să constatate violarea dreptului la vot, iar acest litigiu împotriva statului este o premieră pentru R. Moldova. De asemenea, apărătorii cer instanței să recunoască că s-a admis o atitudine discriminatorie față de cetățenii din diasporă. „Pentru ce statul R. Moldova a tipărit peste trei milioane de buletine, pentru cine le-a tipărit dacă nu le-a trimis în străinătate?”, se întreabă juristul. Avocatul Digore afirmă că dacă va fi necesar, se va merge la CtEDO, care ar putea obliga statul să achite prejudiciu cetățenilor din diasporă.

„Cetățenii nu cer în instanță recompensarea prejudiciului moral sau material, ei consideră că singurul mod în care se poate repara această eroare este anularea cel puțin a alegerilor în acele secții de vot, pentru ca ei să poată veni să-și exercite acest drept”, a declarat Eduard Digore. Avocatul precizează că a solicitat ca instanța să oblige Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) să prezinte informațiile privind cetățenii din diasporă care au stat la baza deciziei privind deschiderea a numai 100 de secții de votare în străinătate, pentru a înțelege cine se face vinovat.

La momentul de față în instanță sunt două cereri de chemare în judecată împotriva Consiliului Electoral al Circumscripției municipale Chișinău nr.1, dar ca părți terțe sunt atrase CEC, MAEIE și Guvernul R. Moldova.

Raportul CEC cu privire la rezultatele alegerilor pentru funcția de președinte al R. Moldova din 30 octombrie 2016 a fost transmis instanței constituționale la 21 noiembrie, iar norma legală prevede ca în zece zile de la această dată CC să se expună asupra validării mandatului președintelui ales. Termenul ar putea fi extins însă, până când vor exista niște hotărâri irevocabile în aceste litigii. „Acum depinde ce informații vom avea la dispoziție. În principiu, CC lucrează cu actele care îi sunt prezentate, raportul CEC şi hotărârile judecătoreşti, care confirmă existența unor încălcări eventuale”, a explicat Rodica Secrieru, secretară generală a CC, care a declarat că instituția a cerut tuturor instanțelor de judecată să prezinte informația despre acțiunile electorale pe rol. Rodica Secrieru spune că până la acest moment se cunoaște despre șase cauze la Curtea de Apel Chișinău, două dintre care sunt inițiate de concurentul electoral Maia Sandu și reprezentatul PAS, Sergiu Litvinenco.

Dosarul pe masa magistratei Chistol

Ambele cereri de chemare în judecată depuse de diasporă au fost admise, iar vineri, la 25 noiembrie, magistrata Judecătoriei Centru, Djeta Chistol, în gestiunea căreia a ajuns unul dintre dosare, urmează să decidă asupra comasării într-un singur litigiu a ambelor cauze. În aceiași ședință, CEC ar trebui să prezinte avocaților procesele-verbale de la secțiile de votare unde s-au epuizat buletinele, iar MAEIE și Guvernul, datele statistice în baza cărora s-a stabilit locația și numărul secțiilor în diasporă. O hotărâre, susține avocata Veronica Mihailov-Moraru, ar putea fi pronunțată de instanța de fond săptămâna viitoare, deoarece termenul legal prevăzut pentru examinarea litigiilor electorale este de 3-5 zile.

La 23 noiembrie, avocații au făcut o interpelare la Procuratura Generală pentru a afla dacă există dosare penale intentate referitor la cazurile și neregulile sesizate în perioada electorală.

djeta-chistol-unimedia-md

Magistrata Djeta Chistol

Djeta Chistol activează în sistem din anul 1996. Aceasta a ajuns în atenția publicului în 2012, când a admis mai multe erori într-o decizie de judecată, unde a scris că „o mașină se deplasa pe 3 străzi în același timp”. Aceasta a explicat greșeala din cauza volumului mare de lucru și a oboselii: „O să fiu mai atentă. E volum mare de lucru. Eu îmi cer scuze”, declara Djeta Chistol. Colegiul disciplinar al CSM a respins ulterior plângerile depuse pe numele acesteia și a avertizat-o să fie mai atentă.

În ultima sa declarație de avere, pentru anul 2015, magistrata de la Judecătoria sect. Centru a indicat un venit salarial de 166 922 de lei. De asemenea, Djeta Chistol  declară că posedă un apartament de 63 m.p. cu o valoare cadastrală de 8 mii USD și 1/2 dintr-o casă de locuit, moștenită în 2009. În 2015, judecătoarea și-a cumpărat un automobil de 10 mii de euro. Totodată, magistrata indică datorii de 40 de mii de lei și de 6 mii de euro, bani pe care i-ar fi împrumutat anul trecut cu o rată a dobânzii de 0%. În timp ce prima sumă urmează să o întoarcă până la sfârșitul anului curent, cel de-a doua, până în 2020.

Victoria diasporei în instanță nu înseamnă anularea rezultatelor de către CC

Chiar dacă justiția va da dreptate diasporei, doar CC e în drept să decidă dacă încălcarea dreptului la vot este în măsură să schimbe rezultatul turului II al scrutinului prezidențial. Întrebată în cadrul unui interviu dacă cele 4031 de contestații pot influența decizia CC în situația în care diferența dintre Igor Dodon și Maia Sandu este de peste 67 de mii de voturi, Rodica Secrieru a declarat că „trebuie să facem distincţia între încălcarea dreptului individual de a vota şi influenţa acestor încălcări asupra rezultatului final. Dacă vorbim de o diferență de 1.000 de voturi între doi candidaţi, atunci da, faptul că 1.000 de cetăţeni nu au putut să voteze aceasta ar influența rezultatul final.”

La 21 noiembrie, în cel puțin 30 de orașe din întreaga lume cetățenii moldoveni au organizat acțiuni de protest și flasmob-uri prin care și-au exprimat dezacordul față de rezultatele alegerilor prezidențiale din 13 noiembrie curent. Diaspora a cerut demisia conducerii Comisiei Electorale Centrale și a Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene. De asemenea, cetățenii au solicitat statului organizarea repetată a turului II de scrutin.

colaj-diaspora2

La 13 noiembrie peste hotare au votat 138720 de alegători, număr record din istoria alegerilor în R. Moldova. În cel puțin 14 secții de votare din diasporă numărul maxim de trei mii de buletine de vot a fost epuizat. Probleme însă au existat și la scrutinele anterioare. Imediat după ce Parlamentul a admis limita de 3 mii de buletine pentru secțiile peste hotare, la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010 au fost înregistrate 3 cazuri de insuficiență a buletinelor. Mai mult, nici după ultimele alegeri, din 30 noiembrie 2014, când în câteva secții de votare din Rusia, România și Italia epuizarea buletinelor de vot era la limită, legiuitorii nu au bătut alarma. La fel ca acum doi ani, în Italia au fost deschise 25 de secții de votare, la Moscova și București, doar câte două secții de votare, iar în Marea Britanie, în genere a fost redusă o unitate de vot. Se întâmplă în condițiile în care ultimele date ale MAEIE arată că peste 800 000 de cetățeni sunt plecați peste hotare.

Igor Dodon a câștigat alegerile prezidențialela 13 noiembrie cu un avantaj de circa 67 de mii de voturi. Acesta a acumulat 834 081 voturi sau 52,11% din sufragii, pe când Maia Sandu a înregistrat o performanță de 766 593 de voturi sau 47,89% din sufragii.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

17 comentarii

  1. Teodor

    Dar oare dispora nu sunt cetatenii Moldovei plecati peste hotare si care n-au idee ce se petrece in tara?! Nu-i destul ca n-au fost capabili sa deschida codul Electoral pentru a se informa si pentru a se inregistra la CEC, dar iata inca se mai dau acum in spectacol ca niste prosti. Europenii se conving inca o data ca moldovenii sunt prea prosti pentru a le oferi locuri de munca.

    • Marina Ciuperca

      Teodor, dvs. ati citit Codul Electoral si prevederile acestuia? Pentru ca noi l-am citit.

      “(3) În afară de secţiile de votare prevăzute la alin. (2), vor fi organizate, cu acordul autorităţilor competente ale ţării respective, secţii de votare şi în alte localităţi. Organizarea acestor secţii de votare se stabileşte de Comisia Electorală Centrală, la propunerea Guvernului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene şi cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale, în baza înregistrării prealabile a cetăţenilor aflaţi în străinătate și a numărului alegătorilor care au participat la scrutinul precedent. Regulamentul privind înregistrarea prealabilă se aprobă de Comisia Electorală Centrală.” iar in respectivul regulament scrie:

      “4. Înregistrarea prealabilă nu este obligatorie. Cetăţenii care în ziua alegerilor se vor afla
      peste hotarele țării și care, din diferite motive, nu se înregistrează în prealabil, îşi pot exercita
      dreptul de vot, prezentîndu-se la orice secţie de votare constituită în afara ţării, în condiţiile stabilite
      în Regulamentul cu privire la votarea cetăţenilor Republicii Moldova aflaţi peste hotarele ţării,
      aprobat prin hotărîrea CEC nr. 3375 din 27 iulie 2010. Aceşti alegători vor fi înscrişi în listele
      electorale suplimentare.”

      Dvs. aveti o parere prea proasta despre diaspora.

  2. Lelea

    Djeta, fii atenta, sa nu iasa ca din cauza oboselii si volumului mare de lucru sa-ti scape din vedere LEGEA si numai LEGEA.Nu-ti va ierta numeni astfel de eroarea ! Nici diaspora, nici acei ramasi acasa, nici chiar acei care l-au “votat” pe …..cum sa zic ca sa nu fiu ofensiva….stii si mata pe cine.

  3. Dorin

    Diaspora ce frumos suna, ei merg contra Moldovei ce stau acasa muncesc pentru acest pamint si au facut alegerea , dar cine sint acesti cetateni ? majoritatea din ei sint indiferenti de situatia politica economica si sociala din Moldova, dar fac cea mare zarva din principiu doar si atit , dc oare ar trebui ca ei sa judece viitorul tarii la care nu participa decit cu vorbe ?

    • Ion

      Dorine, sa nu fost diaspora, țara asta avea sa dea faliment demult! Citeste niste statistici! Citi bani vin statului din afara tarii, trimisi de cei din diaspora? Participa doar cu vorba?! Prin asa gen de mesaje jignesti 800000 de moldoveni, majoritatea din ei, crede-ma, nu au fugit din tara de bine, ci sa castige o bucata de paine pentru copii si batrani care traiesc acasa…

    • basarabeasca com

      Păi tot cuvintele estea trebuie să le adresezi şi celor din Transnistria…

  4. Leunte din Țara Lăpușnei

    Numele ei rusificat ne spune totul – Djeta,
    pe când în românește este corect – GETA ! de la Geor-Geta !
    Oare peste 26 de ani de Independență Statalistă nu i-au ajuns să-și corecteze umele în documente
    și să scape de ocupația rusificatoare DonDonistă?

    • Sofica Rotărița

      Și oare de ce rusficata doamnă este atât de grasă ?
      Câte scaune îi trebuie pentru a se așeza ?

  5. Grișa Papuc

    Îmi e înteresant d ece Diaspora nu au dato în judecată pe maia Sandu care intenționat prin dezinformare a depășit prevederile legale de depunerea sesizărilor la CEC, și nu aș fi atât de sigur ca a facut intenționat doar daca nu aș șyi că râvnesc să stârnească spiritele și să inițieze noi proteste prin îndemnarea la ură cetățenii.

  6. alex kooper

    Cit de corecta este acea Diaspora care se tine scai de Maia si Nastase cei care stiau destul de bine cite buletine de vot prevedea legea pentru sectiile de votare din extern?! Aici deja vedem Diaspora ca instrument de victimizare a candidatului ce a pierdut in turul 2.

    • Marina Ciuperca

      Dvs. credeti ca cei din diaspora nu trebuiau sa mearga la vot pentru ca oricum nu le-ar fi ajuns buletine de vot? Plangerile sunt puse impotriva CEC-ului si a ministrului de externe nu impotriva celuilalt candidat. Impotriva lui Dodon trebuie depuse plangeri pentru calomnie. Nu se victimizeaza nimeni – cerem sa ne fie respectate drepturile, iar cei responsabili sa fie trasi la raspundere.

  7. Stefan

    Chiar daca ar fi votat toti cetatenii de peste hoatre rezultatul ar fi fost acelasi pentru ca nici cetatenii din Rusia nu au votat cu totii, doar ca ei nu fac zarva pentru ca candidatul lor a cistigat.

  8. Ianus

    Stiu doar sa iasa in straga si sa faca proteste. Chiar sa presupunem ca se vota toata Diaspora, nimic shimbari nu aveau sa fie, pentru ca a fost diferenta dintre voturi foarte mare.
    Si pina la urma de ce ei sa voteze aflandu-se peste hotare, nestiind situatia la noi in Moldova. “Stand pe nori pufosi si privesc doar spectacolul tarii” si cit mai multa neclaritate.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *