Principală  —  Ştiri  —  Extern   —   Biden vrea să-l ameninţe pe…

Biden vrea să-l ameninţe pe Putin cu sancţiuni dure. Preşedintele SUA are de gând să-i prezinte omologului de la Moscova două alternative – Deutsche Welle

Washingtonul este „profund îngrijorat” de concentrarea de trupe ruseşti la graniţa cu Ucraina. Preşedintele SUA are de gând să-i prezinte omologului de la Moscova două alternative.

În cazul în care Rusia va interveni militar în Ucraina, preşedintele SUA, Joe Biden, intenţionează să-l ameninţe pe omologul său rus, Vladimir Putin, cu sancţiuni severe. Un înalt reprezentant al Casei Albe a declarat că Biden va recomanda în cursul convorbirii telefonice pe care o va purta joi cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, soluţionarea diplomatică a situaţiei însă va sublinia disponibilitatea SUA de a adopta sancţiuni.

„Am convenit cu aliaţii noştri să adoptăm sancţiuni dure împotriva economiei ruse şi a sistemului financiar, mult mai cuprinzătoare decât cele adoptate în 2014″, a declarat reprezentantul administraţiei SUA, care a dorit să-şi păstreze anonimatul. În 2014 Rusia a anexat Peninsula Crimeea, începând concomitent să-i sprijine pe separatiştii din estul Ucrainei.

„O cale diplomatică”

În cazul în care trupe ruseşti vor invada din nou Ucraina există deja planuri de extindere a prezenţei NATO în statele membre din Europa Centrală şi de Est şi de întărire a capacităţilor de care acestea dispun, a declarat acelaşi oficial. În plus, există disponibilitatea „de a acorda Ucrainei sprijin suplimentar”, astfel încât să-şi poată apăra teritoriul şi să reacţioneze la o posibilă ocupaţie rusească”, a declarat el. „Preşedintele Biden va explica limpede că există o cale diplomatică de dezamorsare a situaţiei din regiune, în cazul în care preşedintele Putin va manifesta interes pentru parcurgerea acestui drum”, a afirmat oficialul SUA.

Potrivit Casei Albe, discuţia telefonică Biden-Putin, convenită pe termen scurt, va debuta joi la orele 22.30, ora României. Discuţia va avea loc la cererea Rusiei, a mai detaliat aceeaşi sursă. Ambele părţi au un mare interes pentru discuţii directe, pentru a preîntâmpina o escaladare a situaţiei în contextul prezenţei militare ruse masive la graniţa cu Ucraina.

Situaţia aminteşte de anul 2014

SUA reproşează de multe săptămâni Rusiei concentrarea masivă de trupe în apropierea graniţei cu Ucraina. În vest există temerea unei iminente invazii ruseşti. Moscova respinge asta, acuzând la rândul ei Ucraina că a transferat trupe suplimentare în regiune. Situaţia aminteşte de anul 2014, când Rusia a anexat Peninsula Crimeea.

Militari ucraineni pe frontul din Doneţk

Putin s-a declarat săptămâna trecută de acord cu o soluţie diplomatică, dar a cerut pentru asta garanţii de securitate, cu precădere încheierea procesului de extindere spre est a alianţei NATO şi implicit renunţarea la primirea Ucrainei în alianţă. Mai multe ţări membre ale NATO au respins aceste condiţii puse de Rusia.

„Sprijin statornic”

Şeful diplomaţiei americane, Antony Blinken, a vorbit miercuri mai întâi cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelensky şi mai apoi cu noua ministră germană de Externe, Annalena Baerbock şi cu omologii din Franţa şi Marea Britanie. În urma acestor discuţii, Washington-ul a comunicat: toţi miniştrii de Externe au dat asigurări că „sprijină statornic” independenţa suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

Biden şi Putin au purtat la începutul lunii decembrie o videoconferinţă care a durat două ore. În calitate de şefi de stat ei s-au întâlnit prima dată personal în iunie, la Geneva. Pe 10 ianuarie se vor întâlni tot în metropola elveţiană însărcinaţi din Washington şi Moscova. Tema discuţiilor va fi probabil conflictul cu Ucraina şi garanţiile de securitate din partea NATO cerute de Rusia. Şi NATO planifică discuţii cu partea rusă pentru ziua de 12 ianuarie, urmând ca o zi mai târziu să se desfăşoare o consfătuire cu reprezentanţi ai Rusiei şi ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE).

Videoconferinţa Biden-Putin din 7 decembrie

„Nu vrem să fim spectatori neimplicaţi”

O implicare militară directă a SUA sau a NATO în cazul unei invazii ruseşti în Ucraina este improbabilă, consideră observatori din vest. Washington şi aliaţii europeni vor reacţiona mai degrabă prin sancţiuni economice drastice. Între altele se va analiza excluderea Rusiei din sistemul internaţional de plăţi SWIFT, o organizaţie cu sediul în Belgia. O astfel de măsură ar afecta şi sectorul energetic din Rusia, una din cele mai importante ramuri ale economiei.

Casa Albă a comunicat de asemenea cü administraţia SUA se află, în privinţa discuţiilor cu Moscova, în strânsă legătură cu partenerii şi aliaţii europeni. În context rămâne valabil principiul că nimic care i-ar afecta direct nu va fi decis fără ei, a promis oficialul american. Anterior se făcuse auzită de la Bruxelles solicitarea ca UE să ia parte la planificatele discuţii de la Geneva. Înaltul reprezentant pentru politică externă al UE, Josep Borell, a declarat pentru ziarul Die Welt: „Nu dorim şi nu avem voie să fim spectatori neimplicaţi, peste ale căror capete să se ia deciziile”.

Sursa: Deutsche Welle