Principală  —  Ediţia PRINT  —  Ştiri vechi   —   OPINIE: Votul nu este util.…

OPINIE: Votul nu este util. Este indispensabil

Italienii se adună cu două ocazii: campionatul de fotbal, unde toți poartă cu mândrie tricoul albastru și alegerile parlamentare. Teoretic, votul este un drept, însă pentru italieni este și o obligație, în primul rând față de ei și în al doilea rând față de Italia. Nici italienii nu-și iubesc prea mult politicienii, dar mai mult de 75% dintre ei fac, până la urmă, o alegere.

Pasivitate. Asta e problema noastră a moldovenilor, celor plecați și celor rămași aici. Țara se află în fața unei politici fragile, împachetată prea frumos și colorat ca să fie reală. Văd oameni dezamăgiți de alți oameni, de partide, de minciuni, oameni consumatori de televizor și tot de el consumați, oameni care nu vor și nu știu pe cine să voteze.
În diasporă, moldovenii se împart în două categorii: cei care vor vota pentru că mai au nostalgia imnului și a sarmalelor, conștienți că au fugit de sărăcie și de o politică proastă și ceilalți. Ăștia, adică ceilalți, sunt cei indiferenți. Au un job și un salariu și se întorc din când în când acasă ca să le spună moldovenilor ce bine-i acolo și cât de rău e aici. Au uitat de unde au plecat? Nu, dar au uitat ce au lăsat în urma lor. Sunt precum copiii care, odată ce primesc o jucărie mai nouă, abandonează ursul de pluș, care i-a încălzit în nopțile reci și pustii. Nu-și pierd ei duminica pentru un urs de pluș prăfuit.
Există și în Moldova mai multe categorii: unii, ferm convinși că partidele lor vor salva țara, își pregătesc cu luni înainte buletinul de identitate și așteaptă 30 noiembrie, alții – nu. Alții nu abandonează ursul de pluș ci, pur și simplu, sunt obosiți. Obosiți de vechea metodă de a face politică și de cei patru politicieni care apar la televizor (ceilalți rămân în anonimat), obosiți să astepte un loc de muncă care nu vine, obosiți de „na și ție, dă și mie, nu scri nică pe hârtie”. Ei nu urăsc politicienii, ci politica în general și, decât să aleagă pe cineva de care nu sunt convinși că-i cel mai bun, mai bine să nu se implice în nici un fel. Că doar ori cu votul lor, ori fără el, e totuna. Și-atunci de ce ar trebui să mergem la vot?
În primul rând, pentru că este un drept care, deocamdată, ne aparține. Cei din diasporă nu trebuie să voteze pentru ei, că ei cică-s bine, mersi, ci pentru părinții care au o pensie de 600 de lei, pentru copiii care au fost privați de o copilărie fericită și s-au maturizat prea devreme, devenind părinți pentru cei mai mici, și pentru că, să le amintim, Moldova e și a lor. Alegătorii de-acasă, dezamăgiți și cuprinși de pesimism cosmic, au puterea de a decide viitorul țării. Nu este o utopie ideea de a schimba țara, așa cum nu este o utopie ideea de a câștiga la Super Loto: dacă cumperi un bilet, ai șansa să câștigi, dacă nu, câștigă alții în locul tău.

Alina PISICĂ, ȘSAJ