Inedit la CtEDO: Guvernul nu şi-a negat răspunderea

Astăzi, 16 aprilie 2015, Curtea Europeană Pentru Drepturile Omului a făcut publică decizia sa în cauza Octavian Dorogan c. Moldovei.

În speţă, la 25 iulie 2003 aflându-se împreună cu alţi doi prieteni într-un local din Chişinău reclamantul s-a certat cu angajaţii localului pe motivul neemiterii bonului fiscal de către ultimii. Reclamantul a chemat poliţia pentru a constata încălcările date. Poliţia a ajuns la 3:00. În loc să constate încălcările sesizate de reclamant, ofiţerii de poliţie l-au reţinut escortându-l la sectorul de poliţie. În timpul aflării în custodia poliţiei reclamantul a fost atacat de un poliţist care l-a lovit de câteva ori cu capul de perete. La orele 7:00 reclamantul şi-a pierdut cunoştinţa fiind chemată o ambulanţă. Ulterior, reclamantul a fost diagnosticat cu traumă cranio-cerebrală şi contuzie fiind spitalizat timp de 2 luni.

Reclamantul s-a adresat cu o plângere penală împotriva acţiunilor ofiţerilor de poliţie. Cu toate acestea, la 29 aprilie 2005 Judecătoria Râşcani a respins cererea ca neîntemeiată şi a încetat cauza penală. Ulterior, reclamantul a înaintat o acţiune civilă împotriva Statului solicitând compensarea prejudiciului cauzat, inter alia, prin rele tratamente. Printr-o decizie a Curţii Supreme de Justiţie din 14 ianuarie 2008 reclamantului i-a fost acordată o compensaţie de 5 000 lei (echivalentul a 265 euro). Reclamantul s-a plâns Curţii în baza Articolului 3 al Convenţiei împotriva relelor tratamente aplicate de poliţişti şi asupra ineficienţei investigaţiei acestora. La 16 septembrie 2014, după prezentarea observaţiilor scrise ale reclamantului, Guvernul a înaintat Curţii o declaraţie unilaterală prin care a recunoscut integral violarea de către autorităţi a drepturilor reclamantului protejate de Articolele 3 şi 13 ale Convenţiei. Guvernul s-a obligat să achite reclamantului o compensaţie a prejudiciului moral în sumă de 15 000 euro şi 1 500 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.
Curtea a luat notă de declaraţia unilaterală a Guvernului acesta fiind obligat să achite despăgubirea în termen de 3 luni.
Această decizie este importantă prin faptul că Guvernul nu şi-a negat răspunderea şi a recunoscut încălcările comise de autorităţi. În acelaşi timp, este regretabil că aceste încălcări nu au fost constatate la nivel naţional iar reclamantul a fost nevoit să aştepte 10 ani obţinerea unei compensaţii echitabile, comunică avocatul reclamantului, Andrei Bivol.