Expoziţia celor care nu mai există: Stalin, Lenin şi Podul de Flori
În incinta noii galerii a Institutului Cultural Român din Veneţia, Italia, este inaugurată o expoziţie în serie – Young Romanian Art . Prima expoziţie, intitulată „După 20 de ani”, reuneşte lucrările tinerilor Nicoleta Esinescu, Michele Bressan, Suzana Dan, Vlad Nanca şi Mircea Nicolae.
După 20 de ani de la revoluţia din decembrie 1989, sunt expuse într-o viziune nouă imaginile liderilor comunişti, dar şi discursul lor despre naţiune şi societate. „Printr-o serie de intervenţii la nivelul imaginilor ori a gesturilor, lucrările expuse pun în discuţie moştenirea vizuală şi istorică a tipurilor de discurs, uneori cu ajutorul ironiei ori a umorului,” notează ediţia recentă a „Observatorului Cultural”.
La expoziţie pot fi văzute două coroane funerare, cu flori de plastic colorate în roşu, galben şi albastru, care au fost purtate în spate de cei doi artişti Vlad Nancă şi Mircea Nicolae, într-un circuit simbolic: între statuia lui Ştefan cel Mare din proximitatea clădirii Guvernului Republicii Moldova, statuia lui Lenin din Parcul Moldoexpo şi piedestalul gol al monumentului, aflat în restaurare, din faţa Muzeului de Istorie din Chişinău, Republica Moldova.
„Acţiunea reprezintă o reevaluare a ceremonialului consacrat al pelerinajului la monumentele publice. Autorii chestionează ritualul depunerii de coroane în faţa acestor monumente. Prin purtarea coroanelor funerare, sub formă de rucsaci ai unor potenţiali turişti, gesturile convenţionale asociate acestui ritual sînt deconstruite simbolic.
De remarcat este faptul că statuia lui Lenin din Parcul Moldoexpo a fost mutată din locul original – cel din faţa clădirii Guvernului Republicii Moldova, unde a stat în perioada sovietică. La fel, şi statuia lui Lenin a fost purtată printr-o serie de locuri succesive. Aceste mutări ale statuilor s-au datorat conflictului simbolic dintre ideologia sovietică, întruchipată de statuia lui Lenin, şi ideologia naţionalistă moldovenească, reprezentată de Ştefan cel Mare. Monumentele publice reprezintă un set de valori şi simboluri, iar statuile sînt mobile, instabile odată cu construirea/ deconstruirea spaţiului oraşului. De asemenea, acestea sînt repoziţionate în funcţie de puterea politică şi de mesajele sale ideologice. Acţiunea a avut loc la o zi după Ziua Independenţei Republicii Moldova şi la patru zile după comemorarea eliberării Moldovei de trupele armatei sovietice.
O serie de fotografii documentează acţiunea „Podul de Flori” în care steagul Uniunii Europene şi cel al Republicii Moldova au fost instalate şi apoi abandonate pe malurile unui mic rîu ce curge prin mijlocul unui lac secat din Parcul Valea Morilor, Chişinău. Lacul a fost golit de apă acum doi ani, pentru a se construi pe locul său un cartier rezidenţial.
Podul de Flori a fost creat la data de 6 mai 1990, ca un gest simbolic de celebrare a libertăţilor românilor ce trăiesc în Moldova sub regimul sovietic. Acest eveniment a fost celebrat prin aruncarea a sute de flori în apele rîului Prut. Pentru o anumită perioadă, cetăţenii celor două state puteau călători dincolo de graniţe doar cu buletinul. Astăzi Podul de Flori nu mai există.
Dincolo de nostalgia după relaţiile externe a „statelor surori”, această intervenţie evidenţiază procesul creării de obiecte simbolice, cu existenţă abstractă. După ce acestea au fost depăşite de scopurile ce au servit mentalului colectiv, aceste relicve mentale nu mai sînt ţinute în viaţă de ideologia care le-a creat.
Lucrarea Suzanei Dan, Bollywood Stalin, este, de fapt, bustul oficial al lui Stalin din perioada comunistă, pictat în acrilic şi acoperit cu foiţă de aur. În acest caz, cultul lui Stalin este adus la zi, fiind venerat ca obiect de consum de tip suvenir. Ba, mai mult, privit din spate, Stalin este pictat ca şi cum ar fi o bucată de carne.
Young Romanian Art este proiectul rezidenţei curatoriale şi artistice a lui Mircea Nicolae, la Institutul Cultural Român din Veneţia. Această serie de expoziţii săptămînale îşi propune să promoveze arta tînără românească în timpul Bienalei de Artă de la Veneţia.
După „Observatorul Cultural”
