Stiri
09-11-2009
|
78 afişări  (Nu sunt voturi) |  |
La Berlin, dar si in alte capitale europene au loc, luni, manifestari consacrate implinirii a 20 de ani de la caderea Zidului Berlinului. Vest-germanii ii spuneau «zidul rusinii’. Pentru comunistii est-germani era un zid «de protectie antifascista». Dupa aproape trei decenii in care ii separase pe locuitorii aceluiasi oras, Zidul Berlinului — simbol al unei Europe divizate politic si ideologic — cadea pe 9 noiembrie 1989. Era debutul reunificarii germane si europene.
Manifestari dedicate acestui eveniment au loc si la Paris, printr-un spectacol de muzica si lumina ce va avea loc, luni seara, in Place de la Concorde — transmite Radio Romania Actualitati.
In amintirea acestui eveniment, va fi organizata o ceremonie oficiala ai carei amfitrioni vor fi cancelarul german Angela Merkel si primarul Berlinului, Klaus Wowereit. La «Sarbatoarea Libertatii» sunt asteptati sa participe personalitati importante: Lech Walesa — liderul sindicatului polonez Solidaritatea, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, fostul presedinte sovietic Mihail Gorbaciov — care a avut o contributie importanta la evolutia evenimentelor din acea perioada in intreaga Europa de Est, precum si presedintele rus Dmitri Medvedev, presedintele francez Nicolas Sarkozy, premierul britanic Gordon Brown, secretarul de stat american Hillary Clinton.
Potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale, la aceste manifestari va participa si presedintele Traian Basescu.
Agentiile internationale de presa relateaza ca aceste festivitati vor incepe cu un concert in aer liber sustinut de Orchestra Operei din Berlin. Apoi invitatii vor fi condusi spre Bornholmer Strasse, locul unde, in acea seara memorabila, intr-o atmosfera de euforie generala, germani din Est s-au imbratisat cu germani din Vest, fara frontiere.
Zidul Berlinului a fost refacut dintr-o mie de piese de domino construite din spuma de poliestiren, peste 20 de bucati din acest zid simbolic fiind deja trimite in diferite tari de pe glob pentru a fi colorate de copii. dupa hotnews.ro
«20 de ani de la caderea Zidului Berlinului»
Simona a scris (10 November 2009)
Nicosia, ultimul oras european in care zidul rezista
Impartita in doua in 1974, insula mediteraneana Cipru va trebui sa mai astepte pana la reunificare. Inainte de deschiderea spectaculoasa a mai multor puncte de trecere in 2004, intre nordul si sudul Ciprului, in care traiesc separat de 35 de ani ciprioti greci si turci, «Checkpoint Charlie» era singura cale de comunicatie intre cele doua comunitati, scrie cotidianul elvetian Le Temps de luni, citat de Agerpres.
Trecerea era si ramane grea, aproape dureroasa. Nu este, ca
la alte treceri de frontiera, o simpla formalitate vamala sau granicereasca, ci este un salt incarcat de emotie in trecutul agitat al acestei tari.
Numai mergand in aceasta zona-tampon, ireala, nemiscata ca un decor de cinema, se vede ca timpul s-a oprit in iulie 1974, cand trupele turcesti au raspuns unei lovituri de stat a dictaturii coloneilor greci. Au debarcat intre 19 si 24 iulie din acel an, blestemat de cipriotii greci care si-au pierdut teritoriul si binecuvantat de cipriotii turci care au vazut in aceasta invazie salvarea lor. Neintelegerea incepe aici: pentru cipriotii
greci — 82% din populatie -, problema Ciprului incepe cu aceasta invazie, iar pentru cipriotii turci — 18% din locuitori -, totul a inceput cu zece ani mai devreme, in 1963, cu primele confruntari intercomunitare. In 1974, chestiunea era rezolvata pentru ultimii: armata turca venise sa-i apere si schimbul de populatii care a urmat le-a pecetluit destinul, potrivit Ankarei.
Cipriotii greci considera, dimpotriva, ca este inceputul problemei lor. In aceasta epoca a fost construit zidul de 180 km lungime, numit si «linia verde», care traverseaza insula dintr-o parte in alta, si 200.000 de ciprioti greci, adica o treime din populatie, au devenit refugiati in propria tara.
La punctul «Checkpoint Charlie», urmele de gloante de pe ziduri amintesc de violenta bataliilor. Sacii de nisip de pe balcoane, somptuoasele case cipriote devastate de tirurile aruncatoarelor de mine, sarma ghimpata mentin durerea cipriotilor greci care nu vor sa treaca de cealalta parte.
Majoritatea cipriotilor greci si turci doresc reunificarea insulei, dar nu in orice conditii. Pentru cipriotii greci, este prioritar sa se intoarca la casele lor din nord si Turcia sa nu mai fie tara garanta. Cipriotii turci cred ca tara lor trebuie sa ramana garant, pentru ca securitatea primeaza. In plus
, ei nu vor sa mai fie considerati minoritate in Cipru. Nicosia ramane singurul oras european impartit de un zid.
Aceste puncte de vedere
diametral opuse blocheaza negocierile de multi ani. Natura isi reintra in drepturi in acest «no men»s land» pazit de decenii de ONU. Strazile si stradutele anormal de goale, praful adunat peste tot, buruienile care cresc din asfaltul desfundat paralizeaza paisajul. Elpida, o tanara avocata, a trecut de partea cealalta, impinsa de «curiozitatea de a-i vedea pe ceilalti. Este o alta lume, as putea sa traiesc alaturi de cipriotii turci, dar nu cu cei veniti de cine stie unde pentru a schimba datele demografice ale tarii». Regreta ca cele doua comunitati nu s-au unit, ca la Berlin, pentru a determina caderea zidului. «Suntem mult prea putini», regreta ea.
Un ziarist este de parere ca cel mai important lucru «nu este reunificarea, ci reconcilierea». Nimeni nu vrea sa se ocupe de aceasta problema pentru ca s-ar deschide prea multe rani. Se prefera atunci sa se deschida noi puncte de trecere, ca si cum nimic n-ar fi opus cele doua comunitati. Dar «Checkpoint Charlie» aminteste ca aici s-a dus un razboi dur.
Referindu-se la posibilitatea caderii zidului din Nicosia, asemeni celui din Berlin, un ziarist grec din Turcia spune cu prudenta: «La Berlin, zidul separa acelasi popor si oamenii nu s-au omorat intre ei, avand aceeasi istorie si aceleasi repere. Vorbim in cazul nostru de ciprioti greci ortodocsi si de ciprioti turci musulmani care s-au masacrat timp de multi ani si care n-au nici aceeasi istorie, aceleasi repere si aceeasi limba. Singurul lor element comun este pamantul pe care s-au nascut. Asadar, reunificarea ar lua mai mult timp», il citeaza in final Le Temps.