Stiri
27 September 2009
(1 voturi)«Cunosc circa 70 de tineri care au plecat în ultimii ani din cadrul Guvernului de la Chişinău. Nu e doar problema acestor tineri, căci foarte mulţi dintre ei acordă acum servicii de consultanţă pentru Guvernele Kirghiziei, Turciei, Albaniei. E problema Republicii Moldova, care a făcut tot ce a putut ca tinerii cu abilităţi şi cunoştinţe să ocolească autorităţile centrale. Când pleacă oamenii care ştiu ce au de făcut, Guvernul intră în criză de idei», a conchis Igor Guţan.
Actualmente Igor Guțan coordonează 3 direcţii de reforme în cadrul executivului de la Astana, care ţin de licenţiere, organe de control şi mediu de afaceri. El apreciază mediul de afaceri din Kazahstan şi din alte state asiatice ca unul mai avansat decât cel din Moldova. «Am văzut titluri de ştiri privind avansarea Moldovei în clasamentul Băncii Mondiale «Doing Business». În baza acestui top, Moldova deţine locul 94. E un loc al ruşinii. Chiar dacă a avansat cu câteva poziţii, ascensiunea Moldovei nu poate fi comparată cu cea a Kîrgîzstanului, care a sărit în doar doi ani cu 80 de poziţii în sus». Nu poţi să te mândreşti cu un pas de melc, atunci când alţii fac un pas de dinozaur, avea să conchidă Igor. În cariera sa el şi alţi tineri din Moldova încearcă să facă paşi mari. Muncind în cooperare cu diverse structuri externe la Astana, încearcă să compare succesele Asiei cu cele ale R.Moldova şi aşteaptă cu nerăbdare ca noul Guvern de la Chişinău să facă primii paşi.
Mai multe despre românii din Moldova aflați în Kazahstan
««Guvernul intră în criză de idei, când pleacă tinerii»»
Silvera a scris (27 September 2009)
E si normal, ca au plecat specialistii tineri, era imposibil pentru ei sa fie ghidati de mosnegi cu mentalitatea perimata si conservativa.
Simona a scris (27 September 2009)
Ambiţiile guvernului prooccidental de la Chişinău
Miniştrii Cabinetului Vlad Filat au fost învestiţi de Parlament şi au depus jurământul. Parteneriat strategic cu SUA, acord de asociere la UE, semnarea Tratatului de bază cu România, retragerea trupelor ruse din Transnistria, depolitizarea mass-media publice, desecretizarea arhivelor secrete sunt priorităţile noului guvern, căruia fostul preşedinte Voronin nu-i dă mari şanse de supravieţuire.
Parlamentul de la Chişinău a învestit, vineri, cu 53 de voturi, noul guvern al Republicii Moldova, condus de liberal-democratul Vlad Filat, şi a aprobat programul de guvernare. Au votat pentru învestirea guvernului toţi reprezentanţii Alianţei pentru Integrare Europeana, în timp ce toţi cei 48 de deputaţi comunişti nu au votat în favoarea executivului. «Guvernul nu va fi unul de sacrificiu, nici unul apolitic sau incolor, iar cuvântul de ordine va fi responsabilitatea pentru soarta ţării şi a cetăţenilor. Mandatul nostru va fi de patru ani», a spus Vlad Filat. Comuniştii au strigat «Ruşine», în timp ce Filat le mulţumea deputaţilor pentru votul de încredere.
La scurt timp după învestire, membrii guvernului au depus jurământul, iar premierul a anunţat că prima şedinţă a cabinetului va avea loc vineri la ora 22.00. Ca membru din oficiu al guvernului, guvernatorul Găgăuziei, Mihail Formuzal, a depus jurământul în limba română.
Fostul preşedinte Vladimir Voronin nu dă şanse de supravieţuire actualului guvern, spunând că «totul depinde de votarea şefului statului», care va avea loc cel târziu pe 11 noiembrie şi pentru care sunt necesare opt voturi comuniste. «Viaţa de fiecare zi, începând cu ziua de mâine, va demonstra societăţii ce fel de guvern a fost format astăzi de majoritatea parlamentară», le-a spus Voronin jurnaliştilor, iar fostul premier comunist Zinaida Greceanîi a subliniat că guvernul nu este format din profesionişti şi nu a prezentat măsuri împotriva crizei economice. Presa procomunistă mai scrie că programul guvernului a primit aviz negativ din partea Comisiei parlamentului pentru drepturile omului şi relaţii interetnice şi că alte comisii, precum cea a securităţii naţionale, apărare şi ordine publică, a administraţiei publice, de mediu şi dezvoltare regională, pentru politică externă şi integrare europeană, nu au prezentat încă avizul pentru programul aprobat în plen.
Componenta de politică externă a programului guvernamental prevede priorităţi de neconceput în timpul guvernării comuniste. Astfel, Chişinăul doreşte să încheie un parteneriat strategic cu SUA, care să sprijine şi aspiraţiile Moldovei de integrare în UE. Guvernul Filat îşi propune soluţionarea “în mod european» a acordurilor bilaterale cu România, inclusiv a controversatului Tratat de bază, şi semnarea unui acord de asociere cu UE, mult dorit şi de fosta guvernare comunistă. Pe baza acestuia se vor putea atinge alte ţinte ale programului de guvernare: liberalizarea regimului de vize, instituirea unui spaţiu de liber-schimb şi asigurarea securităţii energetice. La scest ultim capitol, guvernul va acţiona pentru conectarea la sistemul energetic din Ucraina şi România.
Guvernul Filat doreşte aprofundarea relaţiilor strategice cu Rusia, însă plecând de la principiile «egalităţii suverane, respectului mutual şi cooperării reciproc avantajoase». Guvernul îşi propune să relanseze negocierile pentru soluţionarea conflictului transnistrean în formatul 5+2 şi promite să facă eforturi pentru retragerea armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova şi înlocuirea acesteia cu o misiune internaţională civilă. Sarcina va fi dificila, întrucât, în preajma alegerilor legislative din aprilie, preşedintele Vladimir Voronin a semnat, împreună cu omologul rus Dmitri Medvedev şi cu liderul transnistrean Igor Smirnov, un document prin care recunoaşte statutul trupelor ruse de peste Nistru, anulând eforturile negocierilor pentru reglementarea conflictului întreprinse de SUA, UE şi OSCE.
Deşi nu se consideră liderul unui cabinet de sacrificiu, Vlad Filat a prezentat un program prin care îşi asumă stoparea declinului economic şi creşterea nivelului de trai, într-o ţară în care salariul unui debutant în învăţământ ajunge la echivalentul a 200 de lei româneşti. Pentru găsirea unor măsuri anticriză, guvernul prevede consultări cu mediul de afaceri şi societatea civilă, precum şi reluarea negocierilor cu FMI pentru un împrumut de 300-500 de milioane de dolari sau negocieri cu state donatoare. Criza a redus cu mult entuziasmul electoral din primăvară, când partidele aflate acum la guvernare promiteau ajungerea la un salariu mediu de circa 2.000 de lei româneşti în 2013 sau o creştere economică de 12-15%.
Reforma şi dezideologizarea justiţiei şi a instituţiilor de forţă sunt o altă prioritate. Guvernul va crea un Consiliu Superior al Magistraturii bicameral (camera procurorilor şi camera judecătorilor), va demilitariza procuratura, va descentraliza Ministerul de Interne şi va desecretiza arhivele Serviciului de Informaţii şi Securitate. În mod asemănător, guvernul promite că va dezideologiza audiovizualul public şi va depolitiza Consiliul Coordonator al Audiovizualului şi Consiliul de Observatori al Teleradio-Moldova.