Maidanezii nimănui
Chiar dacă de ani de zile reprezentanţii Primăriei Chişinău promit construcţia unui azil pentru animalele fără stăpân, problema câinilor vagabonzi rămâne în continuare nesoluţionată. În februarie 2010, printr-o decizie a Consiliului Municipal Chişinău, Întreprinderii Municipale „Autosalubritate” i-a fost atribuit un teren de 0,55 ha, pe care urma să fie construit un azil cu o clinică veterinară pentru câinii fără stăpân. Deşi autorităţile municipale susţineau, la acel moment, că proiectul va fi realizat pe parcursul unui singur an, nici până în prezent azilul nu a fost construit, iar maidanezii continuă să fie un pericol public pentru locuitorii Chişinăului.
Vlad Coteţ: „Avem terenul şi proiectul, ne lipsesc doar banii”
Vlad Coteţ, viceprimar de Chişinău, spune că azilul încă nu a fost construit pentru că Primăria nu dispune de mijloacele financiare necesare: „Un azil modern, cu o clinică veterinară, ar costa cel puţin 30 de milioane de lei. Acolo trebuie amenajate săli de sterilizare şi o zonă de carantină pentru animalele bolnave ce urmează a fi eutanasiate. Nu azilul este cel mai costisitor, ci clinica. Sunt anumite norme care trebuie respectate, altfel facem un focar de infecţie. E o investiţie mare, care nu poate fi realizată oricând. Este clar că, din bugetul primăriei, nu vor fi niciodată alocaţi bani pentru un azil de animale, nu ne permitem. Sunt alte probleme, mult mai importante, pentru care nu avem bani. Încercăm să atragem donatori, să convingem oamenii de afaceri să se implice, dar când aud de câini, nimeni nu vrea să contribuie”.
De cealaltă parte, reprezentanţii asociaţiilor pentru protecţia animalelor spun că la mijloc ar putea fi, de fapt, interese financiare şi că din acest motiv lucrările de construcţie a azilului întârzie. „În fiecare an sunt alocaţi foarte mulţi bani celor de la „Autosalubritate” pentru a prinde câinii de pe străzi. Cu aceşti bani de mult putea fi construit un azil. Nu e foarte greu de făcut şi nu trebuie milioane, aşa cum spun cei de la primărie. Trebuie construit doar un gard şi nişte căsuţe. Dar lor, probabil, le este convenabil ca problema să persiste, pentru a se aloca în continuare bani şi cineva să se îmbogăţească din aceste fonduri”, spune Valentina Dudnic, preşedintele Asociaţiei de ocrotire a animalelor fără adăpost „Alga”.
Ceea ce nu poate primăria fac cetăţenii
Până găseşte primăria cele 30 de milioane necesare construirii azilului, iubitorii de animale, organizaţi în câteva ONG-uri, au amenajat singuri adăposturi pentru câinii fără stăpân, prinşi de către lucrătorii Regiei „Autosalubritate” şi duşi la necropola de animale din Chişinău. Angela Topal, şefa azilului pentru animale fără adăpost „Muhtar”, spune că dacă nu ar fi aceste ONG-uri, care salvează câinii de la necropolă, atunci animalele pur şi simplu ar fi omorâte de către angajaţii de la „Autosalubritate”.
În prezent, sunt deschise şase astfel de aziluri pentru maidanezi, dar niciunul cu contribuţia statului. Toate sunt fondate de persoane fizice cu bani adunaţi din donaţii. Unul dintre cele mai mari adăposturi pentru maidanezi este azilul de la Băcioi, care a fost amenajat acum un an şi care găzduieşte în prezent peste 60 de animale. Valentina Dudnic, cea care are grijă de funcţionarea acestui azil, spune că, pe lângă faptul că salvează de la moarte sigură animalele duse la necropolă, câinii aduşi la Băcioi sunt şi vaccinaţi şi sterilizaţi: „Chiar acum lansăm campania „Dăruieşte 10 lei pentru căţeii tăi”, din care sperăm să strângem banii necesari pentru sterilizarea tuturor animalelor de aici. După sterilizare, cei mici şi neagresivi pot fi lăsaţi din nou liberi pe străzile oraşului. Nu excludem nici eutanasierea câinilor agresivi sau a celor care suferă de boli infecţioase”.
Natalia Nasa, o altă apărătoare a drepturilor animalelor, spune că după sterilizare animalele nu mai sunt agresive şi nu reprezintă niciun pericol pentru locuitorii oraşului: „Câinii care nu sunt periculoşi ar trebui eliberaţi înapoi în oraş. Asta numai după ce sunt sterilizaţi şi vaccinaţi. Pentru a-i putea monitoriza şi a-i deosebi de animalele nesterilizate, le punem în ureche un cercel cu număr de ordine. Sigur că celor mai mari nu le putem da drumul în stradă. Chiar dacă nu ar fi agresivi, oamenii oricum s-ar putea speria doar văzându-i prin preajmă. Anume pentru aceşti câini şi este necesară construcţia unui azil, dar din păcate primăria bate pasul pe loc”.
De altfel, se pare că şi autorităţile conştientizează că, pe termen lung, sterilizarea este cea mai eficientă soluţie pentru controlul asupra numărului de câini fără stăpân din Chişinău, şi nu otrăvirea sau nimicirea lor prin alte metode. Viceprimarul Vlad Coteţ spune că va face tot posibilul să ducă la bun sfârşit construcţia azilului şi a clinicii, dar evită să numească o dată exactă de definitivare a proiectului. În aceste condiţii problema câinilor vagabonzi rămâne exclusiv în grija asociaţiilor pentru protecţia animalelor, care, însă, se declară neputincioase şi spun că nu au suficiente resurse pentru a vaccina şi steriliza toţi câinii din Chişinău, aşa că maidanezii fie vor rămâne în continuare un pericol pentru chişinăuieni, fie vor fi omorâţi de către angajaţii Regiei „Autosalubritate”.
Anatol Eşanu
