Copilul – un instrument în mâinile justiţiei
Mama îşi vrea copilul înapoi, iar buneii susţin că băiatul va avea un viitor fericit doar alături de ei. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a dispus ca R. Moldova să-i acorde Iuliei Tocarenco 9.500 de euro cu titlu de prejudiciu. Astfel, CtEDO a constatat violarea art. 8 a Convenţiei Europene (Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie).
Curtea Europeană a invitat autorităţile naţionale să ia toate măsurile necesare pentru a facilita şi a restabili contactul dintre mamă şi copil. Autorităţile, însă, aşteaptă decizia finală a CtEDO şi speră să ajungă, până atunci, la concilierea părţilor. Între timp, Iulia a mers împreună cu executorul judecătoresc la domiciliul foştilor socri să-şi ia fiul, însă fără succes. Buneii copilului declară că motivul ar fi fost absenţa mamei la întrevedere, această însă susţine că a absentat fostul ei soţ.
Fiecare interpretează informaţia aşa cum are chef
ZdG a scris, anterior, în numărul din 30 mai 2013, despre cazul Iuliei Tocarenco, mama care nu-şi văzuse copilul de mai bine de un an de zile. Dosarul a ajuns la CtEDO, iar în data de 4 noiembrie a.c., şapte judecători, în unanimitate, au condamnat R. Moldova pentru violarea dreptului la viaţă privată şi familială a reclamantei Tocarenco Iulia. Două zile mai târziu, aceasta susţine că a mers împreună cu executorul judecătoresc şi un poliţist la casa foştilor socri să-şi ia copilul, însă nu i s-a permis nici măcar să-l vadă. „Nu ni s-a permis să intrăm în interior. Ne-au refuzat să vedem copilul”, spune Iacob Miron, executor judecătoresc. Pe de altă parte, Leonid Tocarenco, bunelul copilului, susţine că tranzacţia nu putea avea loc, pentru că mama băiatului n-a fost prezentă. „Ea nu a venit. Avem înregistrări video că n-a fost”, spune bărbatul.
Am încercat să discutăm cu Alexandru Tocarenco, tatăl băiatului, acesta, însă, a refuzat. „Fără comentarii. Nu vă cred pe voi, jurnaliştii”, a declarat bărbatul şi a închis. Ulterior, însă, a revenit cu un sunet, rugându-ne să luăm legătura cu avocatul său. „Nu e vina lui Alexandru Tocarenco în neexecutare. La data de 10 octombrie 2013, a fost fixată ora executării. Nu s-a prezentat nici unul, nici altul. Pe data de 6 noiembrie 2014, a fost fixată ora executării. Nu s-a prezentat Iulia Tocarenco. Fiecare interpretează informaţia aşa cum are chef”, afirmă Anatol Barbacari, avocatul lui Alexandru Tocarenco. Atât avocata Iuliei, cât şi executorul judecătoresc susţin că aceasta a fost prezentă la ora fixată, absentând tatăl băiatului.
Adulţii tot răul pe care au putut să-l facă l-au făcut…
Curtea de Apel Chişinău a decis, pe 19 februarie 2013, că, până la examinarea dosarului în fond, copilul trebuie să locuiască cu mama. Totuşi, „până-n prezent, această decizie nu a fost executată. Faptul că există o hotărâre care nu este respectată este o încălcare flagrantă şi gravă a drepturilor fundamentale ale omului”, remarcă avocatul Roman Zadoinov. Curtea Europeană, la rândul său, a invitat autorităţile naţionale „să ia toate măsurile necesare pentru a facilita şi a restabili contactele dintre mamă şi copil, fără a prejudicia procedura pentru custodia acestuia”, indică CtEDO în punctul 88.
În acest context, avocatul Anatol Barbacari accentuează că „mama poate să aibă întrevederi cu copilul, fără să fie atinsă custodia copilului, iar el, la moment, se află în custodia tatălui”. „Dacă statul va decide să dea copilul mamei, ce putem noi să facem? Legea este lege, însă ea nu va obţine nici un bănuţ de la noi, decât pensia alimentară”, punctează Leonid Tocarenco, asigurându-ne că fosta sa noră nu este nici pe departe o mamă exemplară. „În primul rând, trebuie să se ia în considerare interesele copilului, pentru că adulţii, în această istorie, tot răul pe care au putut să-l facă deja l-au făcut. Eu mă gândesc doar la copil. Noi putem sau, cel puţin, ne vom strădui să-i creăm toate condiţiile”, spune bărbatul.
El este sigur că mama copilului nu-i va putea crea condiţii prielnice. „Ea n-are unde locui. Stă la evidenţă la dispensarul narcologic… Lucrează, deseori, în schimbul de noapte. Cum poţi să ai grijă de copil în aşa condiţii?”, spune acesta. Pe de altă parte, Iulia refuză că ar fi fost vreodată consumătoare de droguri. „E ponegrirea Iuliei din partea rudelor fostului soţ. Dacă ea este o drogată, cum de s-a însurat fiul lor cu ea? De ce nu a invocat în instanţă acest fapt ca motiv de divorţ? De ce nu a cerut lipsirea de drepturile părinteşti ale mamei?”, contestă avocata Violeta Gaşiţoi.
Ambele părţi trebuie să aibă acces la copil
Organele tutelare au întocmit un orar de întrevederi dintre mamă şi fiu. „Soţul nu răspunde la telefon şi, în acest caz, iau legătura cu soacra. O sun sau îi scriu mesaj”, relatează Iulia Tocarenco. Deseori, potrivit acesteia, socrii, imediat ce o văd, iau copilul şi fug, încercând să evite contactul dintre mamă cu propriul copil. Bunelul băiatului neagă acest fapt, susţinând că nora sa este cea care nu se prezintă la întrevederi, conform orarului prestabilit. „Din 26 de ori, care au fost stabilite, ea nu s-a prezentat de 16 ori, dar a scris 12 cereri la poliţie. Deci, ea însăşi nu se prezintă, dar fuge să se plângă”, spune bărbatul indignat. Totuşi, „a se reţine cinci minute în ambuteiaj nu înseamnă a nu veni deloc. E o metodă murdară de autoapărare, iar scopul lor este să o demoralizeze pe mama copilului până vor obţine renunţarea ei totală de a mai lupta”, afirmă Violeta Gaşiţoi.
„Voi solicita ca părţile să se prezinte la birou cu copilul. Va fi stabilită o dată la care să fie transmis copilul. Dacă acest lucru nu se va întâmpla, materialele vor fi expediate în judecată, dar şi organului de urmărire penală sub supravegherea procuraturii. Până la moment, a fost mai mult aplicată procedura de conciliere, astfel încât copilul, câtuşi de puţin, să aibă întrevederi cu mama până la încheierea tranzacţiei, ca să se formeze o relaţie dintre acesta şi mama sa”, explică Iacob Miron, executor judecătoresc. „Din câte am înţeles, într-o perioadă îndelungată de timp, a avut loc o singură întrevedere dintre cele stabilite. Celelalte nu au avut loc din cauza debitorului. Urmează ca acesta să dea explicaţii pe acest fapt. Ambele părţi trebuie să aibă acces la copil, atât din partea mamei, cât şi a tatălui, care reiese că face abuz”, adaugă executorul.
Cum să nu apelezi la organele de drept când nu ai acces la propriul copil?
Decizia CtEDO a fost discutată la şedinţa Agentului Guvernamental. „În prezent, această hotărâre nu este în vigoare. Astăzi, orice parte în proces, fie Guvernul R. Moldova, fie reclamanta sau reprezentantul reclamantei poate să depună o cerere de retrimitere în faţa Marei Camere. Respectiv, măsura la care s-a referit Curtea Europeană, prin prisma art. 46 din Convenţie, nu are un caracter definitiv. După ce va intra hotărârea în vigoare, vor fi necesare măsuri urgente. Oricum, noi am contactat părţile să vedem care ar fi poziţia lor şi dacă e cazul să face o cerere de retrimitere”, declară Lilia Grimalschi, de la direcţia Agent guvernamental.
„Noi ne-am adresat asupra rezolvării problemei în mod excepţional. De regulă, Guvernul nu intervine până hotărârea Curţii Europene nu devine definitivă”, punctează Lilian Apostol, agentul guvernamental al R. Moldova. „Am stabilit anumite forme de soluţionare a problemei. Nu vreau să speculez în ce măsură ele vor fi îndeplinite sau nu, pentru aceasta depinde şi de voinţa privată a părţilor”, declară Lilian Apostol. Agentul guvernamental urmează să se întâlnească în parte cu fiecare părinte şi reprezentanţii acestora.
