Avocaţi de (re)formă
În urmă cu două săptămâni, un avocat din Ungheni a fost reţinut în flagrant de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) după ce a pretins de la un bărbat cercetat penal pentru viol 2500 de euro. Avocatul i-a spus acestuia că ar putea influenţa procurorul care gestiona cazul ca să claseze dosarul. Avocatul reţinut este Vasile Mânăscurtă, până nu demult judecător, tot el fost preşedinte interimar al Judecătoriei Ungheni. Acesta s-a pensionat după ce a împlinit vârsta de 65 de ani. Acum, ex-magistratul este în arest la domiciliu.
Apărătorul din Ungheni este deja al 10-lea reţinut în primele 8 luni ale anului 2014 de către CNA pentru acte de corupţie. Tot în acest an a fost reţinut un alt avocat, Ion Creţu, fost poliţist, în timp ce primea 15700 de euro, aceasta fiind, de fapt, cea mai mare mită descoperită de organele de drept din istoria avocaturii. Creţu i-a spus clientului său că are influenţă asupra unor angajaţi ai Centrului pentru combaterea traficului de fiinţe umane şi că îi poate determina să muşamalizeze un dosar penal pornit pe numele său. Avocatul Creţu este un fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne, despre care ZdG scria în numărul din 27 martie 2014.
„Ei s-au deprins acolo să ia mită”
„Majoritatea avocaţilor prinşi în flagrant în ultima perioadă sunt în primul rând avocaţi care au primit licenţa nu demult, sunt avocaţi noi. Majoritatea dintre ei sunt foşti lucrători de poliţie, lucrători ai Procuraturii sau foşti judecători. Ei s-au deprins acolo să ia mită şi îşi continuă în avocatură vechile practici”, constată Gheorghe Amihalachioaie, preşedintele Uniunii Avocaţilor (UA). Pentru aceştia, poarta către avocatură a fost deschisă de către Ministerul Justiţiei, în 2010, atunci când au fost efectuate mai multe modificări în lege. Ca rezultat, foştii procurori, judecători sau doctorii în drept puteau accede în această profesie fără să susţină examene sau să treacă o perioadă de stagiere.
„E clar că veneau toţi acei care nu puteau face faţă în procuratură. Şi acum vin. Mulţi aşteaptă să treacă acest termen, de 10 ani, şi vin la noi. Acum, am ieşit cu o iniţiativă legislativă, trimisă la Ministerul Justiţiei. Parcă suntem susţinuţi. Vrem să fie modificată legea, iar fără examene să nu fie primit nimeni în avocatură. Eu, ca avocat, dacă acum vreau să fiu judecător sau procuror, trebuie să susţin examene, dar ei vin la noi şi nu cunosc lucrul. Acelaşi procuror, poliţist, doctor în drept nu a scris niciodată o cerere de chemare în judecată. Nu zic, sunt şi profesionişti printre ei, dar puţini. Dacă legea va fi acceptată, toţi doritorii de a deveni avocaţi vor fi obligaţi să facă stagiere şi vor susţine examen”, menţionează Amihalachioaie.
Examene pentru toţi
„Reieşind din situaţia care este la noi în momentul de faţă, cred că trebuie de modificat legislaţia. Chiar fiind în Comisia de Etică şi Disciplină, am observat că majoritatea celor care comit încălcări vin din alte profesii. Mulţi dintre cei care vin nu au un trecut foarte pozitiv”, crede avocatul Veaceslav Ţurcan. „Părerea mea personală: cred că judecătorii ar putea fi admişi în profesie fără susţinerea unui examen, în situaţia în care au actele în regulă şi reputaţie ireproşabilă. În privinţa procurorilor, ţinând cont de caracterul activităţii lor, cred că e nevoie de o mică stagiere şi de un examen, la fel ca şi în cazul doctorilor în drept”, crede şi Nina Lozan, preşedinta Comisiei de licenţiere a profesiei de avocat. „Cred că toţi ar trebui să dea examene atunci când vin în avocatură. De ce? Pentru că în avocatură nu sunt suficiente doar cunoştinţele. O mare importanţă are reputaţia ireproşabilă. Un doctor în drept foarte bun, dar care nu are reputaţie ireproşabilă, nu trebuie să reprezinte avocatura sau justiţia”, crede avocatul Roman Zadoinov.
Referitor la flagranturile în care figurează numele avocaţilor, Gheorghe Amihalachioaie atrage atenţia asupra faptului că organele de drept nu ar acţiona corect, şi asta pentru că nu încearcă să vadă cine este destinatarul final al mitei. „Atunci când avocatul e prins cu mită, se spune că banii sunt destinaţi fie pentru procuror, fie pentru judecător. Niciodată însă nu se merge mai departe. Numai la noi în ţară este aşa ceva. Dacă a luat pentru judecător sau procuror, urmăriţi-l, să vedeţi când dă judecătorului. Atunci va sta şi judecătorul. Practic, procurorii opresc infracţiunea la mijloc. Se apără între ei, judecătorii, procurorii”, consideră preşedintele UA. „Cred că, de fiecare dată, mita găsită la avocat urma să ajungă la alte persoane. De fiecare dată e aşa. Avocatul oricum ia onorariu. În toate cazurile, mita trebuia să ajungă undeva, doar că, din diferite motive, ancheta nu merge mai departe”, explică şi Roman Zadoinov.
Cum arată un avocat-intermediar?
„Atunci când aud că a fost prins încă un avocat cu mită, nu mă mir. Doar îmi apare întrebarea: de ce aşa puţini avocaţi au fost prinşi până în prezent? Cam slăbuşor lucraţi. Realitatea, credeţi-mă, este alarmantă”, afirmă avocatul Veaceslav Ţurcan. „Încă din ani ‘90 avocatura a degradat, când s-a destrămat Uniunea Sovietică. În locul acelui sistem, care a fost distrus, ceva permanent, stabil nu a apărut, iar în această situaţie, tot mai mulţi avocaţi au devenit specialişti în intermediere. Cine sunt ei? Ei sunt cei care cunosc ce fel de coniac beau justiţiarii şi în ce fel de restaurante se relaxează persoanele cu funcţie de răspundere, ei ştiu pe orice dosar cui şi cât trebuie de dea… Astfel de avocaţi la şedinţele judiciare nu vin cu mape, cu documente, cu probe, dar vin pur şi simplu cu ”borsetka”, în care este punga cu bani şi permisul de conducere. Ei se plimbă cu maşini scumpe. Astfel de avocaţi nu au nevoie de instruire, nu au nevoie să cunoască standardele de apărare ale drepturilor omului, să aibă grijă şi să-i doară capul de faptul că li se încalcă drepturile clienţilor. O parte dintre aceşti avocaţi nici măcar nu cunosc destul de bine modificările care au fost la noi în legislaţie”, precizează Ţurcan, care a activat anterior în cadrul Comisiei de Etică şi Disciplină din cadrul Uniunii Avocaţilor (UA).
„Problema principală a avocaturii este corupţia din sistemul judecătoresc. De ce? Mulţi spun că avocaţii provoacă corupţia. Eu nu cred că e corupţie din cauza avocaţilor, şi nu spun asta doar pentru că eu sunt avocat. Avocaţii tot timpul au fost ca râul, care curge pe o anumită albie. Albia o creează instanţele, procuratura, guvernul. Dacă albia e creată să favorizeze corupţia, că aşa lucrează justiţia, fără bani nu rezolvi nimic, e clar că avocaţii plutesc în această albie. Dacă toţi judecătorii ar fi corecţi, nu ar exista nici avocaţi corupţi. Nu poţi fi corupt dacă judecătorul nu ia mită”, este de părere avocatul Roman Zadoinov.
