Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   [sondaj] Dacă NATO intervenea în…

[sondaj] Dacă NATO intervenea în Georgia, Rusia nu intra in Ucraina

Vineri, 5 septembrie, la Minsk, reprezentanţii Kievului şi administraţiilor proruse de la Doneţk şi Luhansk, cu participarea Rusiei şi OSCE, au semnat un Acord de încetare a focului, iar într-o săptămână, vor începe negocierile de pace. În pofida Armistiţiului, confruntările continuă. „S-a semnat un acord de încetare a focului”, dar „între acesta şi pace este încă o cale lungă…”. Este opinia preşedintelui Consiliului European, Herman Van Pompuy. 

Rusia—Ucraina: acordul de încetare a focului a fost semnat. Ce va urma?

Anatol-TaranuAnatol Ţăranu, analist politic

E prea devreme să spunem azi ce va urma, dar Kievul cunoaşte foarte bine scenariul transnistrean, ca să întreprindă tot ce-i stă în puteri să nu nimerească în aceeaşi capcană cu noi, deşi faţă în faţă cu Rusia nu-i va fi deloc uşor. Ceea ce s-a întâmplat vineri la Minsk este primul pas spre transnistrizarea Ucrainei. Cum vor evolua lucrurile? Contează cât de simţitoare vor fi, pentru Rusia, şi sancţiunile internaţionale. În tot cazul, Rusia nu se va retrage din zonele ocupate, ea va balansa între pace şi război şi va insista pe transnistrizarea Ucrainei. Dacă Rusia reuşeşte, riscurile cresc şi pentru noi. Vom figura la pachet cu Ucraina. Totul depinde de cedările pe care le va face Ucraina.

Alecu-RenitaAlecu Reniţă, Asociaţia Primul Parlament

Armistiţiul e important, pentru a nu se mai vărsa sânge. Însă, doar Armistiţiul nu rezolvă problema. Până la sfârşit de săptămână, vor începe negocierile şi aici se va vedea clar ce vrea Rusia, deşi cunoaştem că poftele Rusiei sunt enorme. Conflictul din Ucraina nu e doar pentru Ucraina. Planul Rusiei e de a destabiliza, pe contul Ucrainei, situaţia în regiune şi, profitând de această instabilitate, să pornească refacerea fostului imperiu sovietic. Este visul lui Putin… Scenariul transnistrean riscă să se repete în Ucraina şi nu doar la nivel de Doneţk şi Luhansk. Moscova cere statut special pentru Doneţk şi Luhansk, dar cu gândul este la Novorosia.

Vitalia-PavlicencoVitalia Pavlicenco, Partidul Naţional Liberal

Armistiţiu e bine, dar s-ar putea ca Ucraina să plătească, pentru el, un preţ prea mare. Impresia mea e că Occidentul şi NATO nu au găsit modalităţile adecvate pentru a opri federalizarea Ucrainei. Dacă se intră în negocieri, Ucraina nu va putea rezista federalizării, tot aşa cum nu a putut rezista agresiunii militare ruse. Rusiei trebuie să i se dea peste mâini. Sancţiunile economice sunt bune, dar efectele lor se vor lăsa resimţite mai târziu. Până atunci, Rusia îşi va face mendrele în Ucraina şi poate că şi dincolo de ea, dar nu cred că Ucraina va accepta să ajungă sub Rusia. Conflictul va continua.

Sergiu-MocanuSergiu Mocanu, Mişcarea Antimafie

Războiul, într-o formă sau alta, va continua. Armistiţiul era necesar şi Ucrainei, şi Rusiei. Deşi, în aparenţă, pierderea s-ar părea să fie de partea Ucrainei, până la urmă, Ucraina va câştiga, iar costurile războiului le va plăti regimul lui Putin. E adevărat, negocierile nu vor fi simple, dar nu cred că Ucraina va ceda. Ea nu mai este singură, unu la unu cu Rusia, aşa cum am fost noi în 1992. Vedem câtă solidaritate există cu Ucraina pe plan internaţional. Rusia nu va rezista izolării internaţionale. Toate sancţiunile impuse acesteia, în cel mult un an, o vor sili să cedeze şi să se retragă din Ucraina. Dacă Rusia primea o ripostă dură în Georgia, în 2008, azi nu aveam ceea ce se întâmplă în Ucraina.

Oazu-NantoiOazu Nantoi, analist politic

Situaţia e vagă. E clar doar că Putin, după ce nu a reuşit, prin cârdăşie cu Ianukovici, să stăpânească Ucraina, încearcă să o stăpânească prin enclavizarea şi transnistrizarea ei. Greu de spus ce va urma. Mai întâi, nu se ştie cât de serios e documentul semnat la Minsk, deoarece semnatarii nu au un statut juridic oficial: şi L. Cucima, care a semnat din partea Kievului, şi emisarii separatişi de la Doneţk şi Luhansk. În rândul doi, nu-i clar ce a determinat-o pe Rusia să semneze documentul. Ucraina îşi epuizase resursele de luptă, dar Rusia? În plus, a mai existat şi o convorbire telefonică Poroşenko-Putin, despre care iarăşi nu se ştie nimic. Să vedem ce vor arăta negocierile, dar, oricum, situaţia nu mai este cea din 1992. Şi nici cea din 2008 cu Georgia. NATO, după ce i-a iertat regimului Putin atacul asupra Georgiei, de data asta, a înţeles că acest regim trebuie oprit. Pentru asta, însă, e nevoie de timp.