Salarii reduse pentru judecătorii care încalcă legea
Nicolae Timofti, preşedintele R. Moldova, fost judecător, a promulgat luni, 11 august, legea cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor, lege pentru care Guvernul Leancă şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului la 21 iulie 2014. Legea vine să înăsprească pedepsele aplicate judecătorilor, care urmează să suporte şi consecinţe financiare ca urmare a erorilor pe care le fac. Legea promulgată luni este ultima ,din cele 11 legi pentru care Guvernul şi-a asumat anterior răspunerea, care a trecut testul preşedintelui.
Legea aduce mai multe inovaţii şi implică mai multă responsabilitate pentru magistraţi. Printr-o notă informativă la acest proiect de lege, Oleg Efrim, ministrul Justiţiei ,precizează că necesitatea elaborării acestuia a fost condiţionată de un şir de deficienţe ale legislaţiei în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor. „Scopul principal al proiectului legii este crearea unui sistem efectiv şi transparent cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Un astfel de sistem constituie una din condiţiile esenţiale pentru un sistem responsabil şi calitativ judecătoresc”, notează ministrul Justiţiei.
Conform noii legi, termenul de prescripţie pentru tragerea la răspundere disciplinară a fost extins la 2 ani. Totodată, judecătorul va putea fi tras la răspundere disciplinară în termen de 1 an de la data devenirii irevocabile a unei hotărâri a instanţei naţionale sau internaţionale, dar nu mai târziu de cinci ani de la data comiterii. Totodată, s-a renunţat la sancţiunea „mustrare aspră”, pe motiv că această sancţiune în mare parte coincidea cu sancţiunea „mustrare”.
Legea propune includerea unei noi categorii de sancţiuni, „reducerea salariului”, care reprezintă micşorarea salariului lunar al judecătorului de la 15% până la 30% pentru o perioadă de la 3 luni la 1 an şi care urmează a fi aplicată cu începere din luna calendaristică următoare datei la care hotărârea Colegiului Disciplinar a rămas irevocabilă. „O asemenea sancţiune este recomandată de majoritatea documentelor internaţionale şi regionale. Reducerea salariului ca sancţiune disciplinară a fost atestată în România, Germania, Polonia”, notează Efrim. Astfel, noile sancţiuni pentru magistraţi, vor fi următoarele: avertismentul, mustrarea, reducerea salariului şi eliberarea din funcţia de judecător. Pentru judecătorii care îndeplinesc funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei de judecată, în afară de aceste sancţiuni poate fi aplicată şi sancţiunea disciplinară de eliberare din funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al instanţei de judecată.
Noua lege micşorează şi numărul membrilor Colegiului Disciplinar, de la 10 la 9, fiind modificată şi modalitatea de alegere a acestora. Patru dintre ei vor reprezenta societatea civilă. „Proiectul va avea un impact semnificativ pentru responsabilizarea judecătorilor şi asigurarea calităţii activităţii acestora”, notează ministrul Efrim în nota informativă la această lege. „Legea este una bună, chiar dacă mai poate fi îmbunătăţită. Au fost clarificate temeiurile cu privire la răspunerea disciplinară. Sancţiunile disciplinare de asemenea au fost clarificate, iar legea prevede consecinţe clare pentru fiecare sancţiune. Anterior, pentru avertisment, mustrare şi mustrare aspră, consecinţele erau aceleaşi”, notează jurista Nadejda Hriptievschi, directoare de program la Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM). „Cred că reducerea salariului este bună ca sancţiune. Dacă lăsam doar trei sancţiuni disciplinare, limitam spectrul sancţiunilor şi ajungeam mai repede la eliberarea din funcţie. O listă mai variată de sancţiuni este recomandată de diverse standarde disciplinare, pentru a ne asigura că demiterea din funcţie nu poate surveni în urma unei abateri minore”, precizează aceasta.
Noua lege prevede că hotărârile Colegiului Disciplinar nu mai trebuiesc validate de către CSM. Acesta este un punct care poate fi dezbătut inclusiv la nivel constituţional, pentru că în Consituţie este precizat că CSM asigură aplicarea sancţiunilor disciplinare. Dar, nu cred că e ceva neconstituţional”, spune Hriptievschi. „Legea are alte probleme. Legea a prevăzut o procedură mult prea complicată, care va reduce din eficacitatea ei ,şi a acordat un rol prea mic pentru Inspecţia Judiciară. Am temeri că se va pierde mult timp pentru formalităţi. Totodaă, trei membri din colegiul disciplinar vor decide asupra admisibilităţii unei sesizări. Problema e că tot aceşti trei membri vor participa la examinarea cazului. Îmi vine greu să-mi imaginez că aceştia vor fi imparţiali, din moment ce şi-au dat acordul de a fi pornită procedura disciplinară”, mai zice aceasta.
V.M.
