România şi Ucraina şi-au dat mâna la frontieră
Preşedintele României, Traian Băsescu, a semnat marţi Decretul privind promulgarea Legii de ratificare a Acordului dintre Guvernele României şi Ucrainei privind micul trafic de frontieră.
Acordul între România şi Ucraina a fost semnat la Kiev, pe 2 octombrie, curent, de prim-miniştrii Victor Ponta şi Arseni Iaţeniuk, după ce fusese semnat „ad referendum”, în primăvară, la Bruxelles de miniştrii român şi ucrainean de Externe, Titus Corlăţean şi Andrei Deşciţa. Semnarea documentului a fost precedată de negocieri tensionate între Bucureşti şi Kiev, desfăşurate pe durata a 6 ani. Cei doi şefi de guverne au apreciat evenimentul ca pe o mare dezlegare a relaţiilor dintre România şi Ucraina. Premierul Iaţeniuk a remarcat importanţa Acordului pentru o mai multă apropiere a Ucrainei de UE, iar premierul Ponta ca pe un câştig al unei prietenii, pe care România şi-a dorit-o la graniţa de Est. Acordul „este încă un pas înainte spre liberalizarea regimului de vize”, a declarat Iaţeniuk după semnarea documentului. De cealaltă parte a venit declaraţia premierului Ponta: „Dacă cineva mă întreba până azi care sunt relaţiile dintre România şi Ucraina, îi spunem: „doar vecini”, de azi, suntem şi prieteni, nu doar vecini”. Potrivit lui Ponta, „aproape două milioane de cetăţeni ai celor două state vor putea beneficia” de pe urma Acordului.
Potrivit experţilor, aceasta „este cea mai mare realizare politică în relaţiile ultimilor peste 20 de ani dintre Bucureşti şi Kiev”.
Precizăm că între România şi R. Moldova, un Acord similar, în beneficiul populaţiei din zonele de frontieră, a fost semnat pe 13 noiembrie 2009, la Bucureşti, de către prim-ministrul Vlad Filat şi premierul interimar al României, Emil Boc. Ucraina e al treilea stat de frontieră cu România, după Serbia şi R. Moldova, cu care Bucureştiul a semnat un Acord privind micul trafic de frontieră.
Trecerea graniţei dintre România şi Ucraina se va face mai uşor
Acordul de mic trafic se aplică locuitorilor unei zone de 30 km, situate de o parte şi de alta a frontierei comune, zonă care poate fi, însă, extinsă la maximum 50 km de la linia de frontieră, în cazul unităţilor administrativ-teritoriale care depăşesc limita celor 30 km. Documentul reglementează condiţiile de trecere a frontierei de stat româno-ucrainene de către rezidenţii din zona de graniţă, care intenţionează să rămână pe teritoriul celuilalt stat, din motive de ordin social, cultural, familial sau întemeiate economic, pentru o perioadă care să nu depăşească 3 luni de şedere continuă. De prevederile Acordului pot beneficia toate persoanele care locuiesc în mod legal, de cel puţin trei ani, în zona de frontieră a României sau Ucrainei. Acestor persoane li se adaugă soţul/soţia, copiii minori sau majori, aflaţi în întreţinere (inclusiv adoptaţi), chiar dacă aceştia locuiesc de mai puţin de trei ani în zona de frontieră. Persoanele menţionate pot trece frontiera româno-ucraineană fără vize, în temeiul permisului de mic trafic de frontieră. Permisele sunt eli-berate de autorităţile României sau Ucrainei. Solicitanţii trebuie să demonstreze că sunt în posesia unui paşaport valabil, că locuiesc, în mod legal, de cel puţin trei ani, în zona de frontieră, că nu prezintă o ameninţare pentru ordinea publică, siguranţa naţională, sănătatea publică sau relaţiile internaţionale ale României, respectiv Ucrainei sau ale oricărui alt stat membru UE şi că nu fac obiectul unei expulzări sau al unei interdicţii. Pentru eliberarea permiselor de mic trafic nu sunt percepute taxe. Permisul este va-labil pentru o perioadă de la 2 la 5 ani, fără a putea depăşi durata de valabilitate a paşaportului titularului. Persoanele care beneficiază de prevederile Acordului se supun controlului de frontieră asemeni oricărei alte persoane, însă autorităţile de frontieră nu vor aplica ştampile de intrare sau ieşire pe permisele de mic trafic.
P.G.
