Grupare extremistă deconspirată în ajunul alegerilor

În ajun de alegeri, forţele de ordine au făcut publică informaţia despre deconspirarea unei grupări extremiste, constituită din cetăţeni străini şi ai R. Moldova. Cei bănuiţi neagă că ar intenţiona să destabilizeze situaţia, iar experţii atenţionează că astfel de organizaţii sunt numeroase şi s-ar putea activiza imediat după alegeri.

Epopeea cu investigarea activităţii organizaţiei „Antifa” a culminat miercuri, 26 noiembrie, cu cel puţin 15 percheziţii la domiciliul membrilor acestui grup, efectuate de angajaţii Procuraturii Generale (PG) şi ai Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Autorităţile anunţă că aceasta urma să destabilizeze situaţia din R. Moldova, înainte şi după alegeri. În urma percheziţiilor, au fost ridicate muniţii, pistoale cu amortizator, aruncătoare de grenade, grenade, cutii cu trotil pentru declanşare de la distanţă şi uniforme militare, dar şi sume mari de bani, în lei şi în ruble ruseşti, cu ştampilele unei bănci din Federaţia Rusă.

Procurorul Viorel Morari susţine că dosarul privind activitatea extremistă a organizaţiei „Antifa”, fondată de Grigore Petrenco, a fost deschis încă în primăvara acestui an, iar pe durata mai multor luni organele de forţă au cumulat dovezi, astfel încât, în dimineaţa zilei de 26 noiembrie, să purceadă la percheziţii. „Un anumit grup de persoane, sub pretextul creării unei organizaţii care pledează pentru drepturile unei anumite categorii de cetăţeni, dar în realitate au scopul întreprinderii unor măsuri şi acţiuni diversioniste, de preluare prin forţă a conducerii R. Moldova”. Pentru a se asigura de învinuirile că ar executa o comandă politică, procurorul Morari a anunţat că Procuratura Generală şi MAI vor face publice anumite dovezi, inclusiv convorbirile telefonice ce-i incriminează pe activiştii acestui grup.

Profesori implicaţi în acţiuni extremiste

Autorităţile mai anunţă că în locaţiile folosite de „Antifa”, la Chişinău, Ialoveni şi Bălţi, au fost găsite şi planurile detaliate ale sediului CEC, dar şi ale televiziunii publice. Numărul total al persoanelor anchetate nu a fost făcut public, se estimează că ar fi vorba de 15, fiind dezvăluit un singur nume, al membrului „Antifa” Mihail Amberg. Oamenii legii au anunţat că în activităţile extremiste au fost implicaţi şi profesori de la universităţile din Chişinău. „S-a demonstrat implicarea unor profesori de la instituţiile de învăţământ superior, care se ocupau cu racolarea studenţilor nevoiaşi, care ulterior erau infiltraţi în organizaţia extremistă „Antifa” şi care erau pregătiţi pentru a desfăşura proteste agresive. Un profesor a fost deja identificat”, a declarat şeful Direcţiei Operaţiuni Speciale (DOS) din cadrul MAI, Gheorghe Cavcaliuc.

Recent, oamenii legii au reţinut mai mulţi cetăţeni ai Federaţiei Ruse, Ucrainei şi ai R. Moldova, printre care şi Pavel Grigorciuk, purtător de cuvânt al „Antifa”, bănuiţi de pregătirea unor acţiuni post-electorale de destabilizare.

Contactat de ZdG, Pavel Grigorciuc a negat acuzaţiile şi a catalogat acţiunile organelor de forţă drept comandă politică. Grigorciuc susţine că şi despre persoanele expulzate, Maxim Firsov, un membru al Forumului Social Rusesc, şi Victor Şapinov, liderul mişcării extremiste pro-ruse „BOROTBA” din Ucraina, autorităţile nu deţin nicio probă, iar asta ar explica de ce nu a fost pornit un proces penal. „Nu am mai văzut până acum ca autorităţile să se teamă atât de tare de forţele de stânga din Rusia şi din Ucraina. Ei au venit la Chişinău la invitaţia mea, să mă ajute la organizarea Forumului Social al Moldovei – o platformă de discuţii critice, la care participă organizaţii neguvernamentale şi activişti de stânga. Astfel de forumuri sunt în mai multe ţări, inclusiv în UE, unde se întrunesc activişti de stânga din toată Europa, şi nu organizaţii extremiste”.

La râdul său, Grigore Petrenco, care este şi canditat la alegerile parlamentare pe listele formaţiunii „Patria”, a lui Renato Usatîi, spune că oamenii legii acţionează la comandă. Până în prezent, nu este clar care va fi statutul lui Petrenco în dosar, deoarece acesta deţine imunitate parlamentară şi nu poate fi anchetat.

Grupări extremiste aşteptând ora X

Viorel Cibotaru, expert la Centrul de Politici Publice, susţine că pericolul nu este unul inventat, iar „Antifa” e doar o parte vizibilă a acestor grupări controlate din afară, fiind mediatizată din cauza legăturii cu Petrenco. „ Astfel, autorităţile transmit un mesaj acestui grup, dar şi altora că „suntem atenţi la activitatea voastră şi nu vom permite încălcarea legii”.”

„Antifa”, cu siguranţă, e un grup instituit din exterior. Acesta corespunde perfect indicilor unei grupări extremiste, susţine expertul. „Aceasta nu e singura. Există grupări extremiste care activează sub acoperire sau în cadrul unor ONG-uri, al unor asociaţii culturale sau religioase, înregistrate sau neînregistrate la MJ. Acestea au o ideologie străină actualului vector al R. Moldova, promovând idei învechite, cum ar fi cea bolşevică, a unui stat totalitar, sau chiar idei staliniste. Acestea se camuflează sub nişte cluburi sportive, iar când analizezi activitatea acestor grupări, afli că, în fruntea lor, poate fi un fost ofiţer KGB, de etnie rusă, care nu ascunde afilierea ideologică la organizaţii din Rusia şi din regiunea transnistreană. Grupările nu ascund că ar lua arma în mână pentru a doborî „hunta” de la guvernare, cum spun ei”. Expertul se referă la exemplul Ucrainei, unde astfel de grupări s-au transformat în detaşamente combatante, cum au fost cele din timpul protestelor de pe Maidan cu aşa-zişii „Tituşchi”, care apoi au reprezentat nucleul de destabilizare şi ocupare a administraţiilor publice din diferite regiuni ale Ucrainei.

Riscul activizării grupărilor extremiste va creşte după alegeri

Cibotaru crede că pericolul cel mare nu constă în alegeri, nici în ziua alegerilor, ci în faptul că partidele care vor trece în Parlament s-ar putea să nu fie capabile să constituie, în 2-3 zile, o majoritate parlamentară. „ În acel moment, autorităţile ar putea fi vulnerabile, fiind nevoite, în condiţii dificile, să asigure ordinea publică şi procesul de transfer de putere; pe de altă parte, ei nu vor avea suficientă măiestrie ca să încheie foarte rapid această guvernare şi să creeze o coaliţie fără a se împotmoli în acuzaţii reciproce, în reglări de conturi şi în împărţirea fotoliilor şi zonelor de influenţă, iar prin inactivitatea lor ar putea provoca escaladarea diversiunilor”.

Activitatea diversionistă a organizaţiilor controlate din exterior a fost semnalată acum două luni şi de şeful SIS, Mihai Balan, care declarase că peste 100 de ONG-uri, servicii şi organizaţii, partide, mass-media sunt gata să „sfâşie acest pământ, să rupă în bucăţi ţara”.

Alexandru Bolfa