Finanţarea partidelor – falsuri general acceptate

Deputaţi, şomeri, neangajaţi în câmpul muncii, lideri de partide sau persoane cu nume schimbate figurează în calitate de donatori în rapoartele financiare prezentate la CEC de partidele politice care s-au înregistrat în cursa pentru Referendumul constituţional. Falsul poate fi văzut cu ochiul liber, dar nimeni nu-l contestă.

Eşecul plebiscitului constituţional a fost anticipat, la 3 septembrie, de o Hotărâre CEC cu privire la raportul financiar final de totalizare a veniturilor şi cheltuielilor participanţilor la Referendumul din 5 septembrie 2010.

11 rapoarte din 25

Deşi 25 de formaţiuni politice s-au înscris ca participanţi la Referendum, doar 11 au depus rapoarte financiare. Acestea sunt PDM, AMN, PCRM, PL, PLDM, MAE, PPCD, PNL, PEAVM, MUМ, PNŢ. Alte 4 formaţiuni, PRM, PUM, PSD şi PPR, nu şi-au deschis conturi bancare şi nu au efectuat cheltuieli, potrivit informaţiilor prezentate la CEC. Totodată, 10 partide nu au prezentat rapoarte financiare şi nu au depus informaţii la CEC, deşi, potrivit membrilor comisiei, au fost avertizate despre obligativitatea prezentării acestora. Restanţiere, la acest capitol, sunt Mişcarea „Ravnopravie”, PSM, PC, Mişcarea Romilor, PNR, PM, Mişcarea „Forţa Nouă”, „Patrioţii Moldovei”, UCM şi un alt PSM.

În raportul financiar de la 3 septembrie, la capitolul venituri, este înscrisă suma de 8 164 411.00 lei, iar la cheltuieli – 8 079 980.75 lei. CEC susţine că veniturile şi cheltuielile raportate corespund datelor trimise de băncile unde au fost deschise conturile „Fond electoral” ale participanţilor.

PLDM, lider la cheltuit

Potrivit anexei hotărârii CEC, cele mai mari cheltuieli, de 3 520 430,74 lei, au fost suportate de PLDM. Cele mai mici, 260,00 lei, le-a făcut PNL. Locul doi în topul cheltuielilor îl deţine PDM, cu 2 759 627,00 lei. Celelalte formaţiuni, conform rapoartelor financiare, au cheltuit sume mai mici: MAE – 808 845,00 PL – 475 993,45 lei, PCRM – 292 446,00 lei, AMN – 114 322,56, PPCD – 69 126,00 lei, MUM – 38 930,00 lei.

Câteva formaţiuni, inclusiv cea a ex-ministrului Securităţii, Valeriu Pasat, au prezentat rapoarte cu cifra „0” la compartimentul venituri şi cheltuieli. Deşi PNL a contestat rapoartele financiare, la cota „0”, ale formaţiunii lui Valeriu Pasat, CEC a constatat „că materialele prezentate drept probă la contestaţie, copii de pe fotografii ce conţin imagini cu panouri publicitare de tip Bill-board […] nu pot fi calificate ca materiale de publicitate electorală în scop de agitaţie electorală, desfăşurată de participantul la referendum, PUM, în cadrul campaniei electorale pentru referendumul republican constituţional din 5 septembrie 2010, deoarece nu reprezintă acţiuni menite să determine alegătorii de a susţine opţiunea sa „pentru” în problema supusă referendumului”. Comisia mai constată că acestea au fost plasate înainte de începerea perioadei electorale, până la adoptarea de către Parlamentul R. Moldova a Hotărârii nr. 150 din 7 iulie 2010 privind desfăşurarea referendumului. „În aceste condiţii, CEC apreciază că informaţia de pe panourile publicitare descrise mai sus nu poate fi calificată ca material publicitar electoral, utilizat de participantul la referendum, PUM, în scop de agitaţie electorală în cadrul referendumului republican constituţional din 5 septembrie 2010, întrucât acest participant la referendum a fost înregistrat de către Comisie la 30 iulie 2010”.

Astfel, CEC a respins singura contestare făcută de un partid politic la tema rapoartelor financiare prezentate de participanţii la referendum.

Cine sunt donatorii?

Cine sunt cei care, oficial, au sprijinit partidele politice participante la referendum? De obicei, aceştia sunt lideri sau membri marcanţi ai formaţiunilor politice, dar şi persoane necunoscute publicului. La 13 august 2010, potrivit raportului prezentat la CEC, preşedintele de onoare al PDM, Dumitru Diacov, a donat 20 de mii de lei în fondul pentru referendum. În aceeaşi zi, 2300 de lei au fost transferaţi pentru tipărirea unor calendare, soldul la sfârşitul perioadei fiind de 17 700 de lei.

În cazul PCRM, donatorii au fost ceva mai generoşi. Însuşi partidul a transferat 50 000 de lei în fondul pentru referendum, iar cetăţeanul Alexandru Bronzan a fost şi mai generos decât partidul, transferând 150 000 de lei. Am încercat să identificăm persoana respectivă cu ajutorul sistemului informaţional e-service. Am constatat că, de fapt, codul de identitate inclus în raport e al unui alt cetăţean, Brânzan Anatolie Alexandru. Şi cel de-al doilea donator indicat că ar fi alocat 150 000 mii de lei figurează cu alt nume decât cel al persoanei deţinătoare a codului de identitate inclus în raport. O persoană cu numele Constantin Vontu, pur şi simplu, nu există în R. Moldova. Codul de identitate din raport aparţine lui Constantin Vântu.

Aproape în exclusivitate, sumele colectate de PCRM au fost transferate pe conturile întreprinderii „Metromaş”, pentru editarea foilor volante. Amintim că numele acestei firme a figurat în scandalul celor 50 de milioane de lei, alocate acestei întreprinderi de ÎS „Registru”, pe când şef de stat era Vladimir Voronin, tot el socrul proprietarului „Metromaş”. Mai precizăm că, şi în prezent, banii PCRM sunt depozitaţi la „Fincombank”.

Câţiva parlamentari au donat pe contul PLDM sute de mii de lei. Bunăoară, Valeriu Streleţ a donat 250 000 de lei, iar Ghenadie Ciobanu, potrivit ultimului raport, a donat 150 000 de lei. Liderul PLDM, Vladimir Filat, a făcut într-o singură zi, la 5 august, două acte de donaţie: 100 000 şi 150 000 de lei. Mai puţin generoşi au fost Sergiu Palihovici, de la Cancelaria de Stat a Guvernului, şi Lucia Spoială, de la Biroul Naţional de Statistică, care au donat câte 50 000 de lei. Sumele colectate au fost transferate mai multor instituţii media, pentru servicii de publicitate.

În cazul MAE, cel mai generos a fost liderul formaţiunii, Veaceslav Untilă, care, pe 12 august 2010, a donat 650 000 de lei. Deputatul MAE Iurie Colesnic a transferat, în aceeaşi zi, 25 600 de lei, iar alţi câţiva membri de partid – câte 50 000 de lei. Pensionarul Alexandru Gorgan a transferat, în aceeaşi zi, 30 000 de lei. Din banii adunaţi au fost achitate serviciile poligrafice, serviciile bancare şi publicitatea.

Şi PL a adunat banii de la membrii şi simpatizanţii săi. De exemplu, Mihai Covrig, pretorul sectorului Râşcani, a donat în „Fondul pentru referendum” 100 000 de lei. Svetlana Cuculescu, neangajată în câmpul muncii, a donat 50 000 de lei, iar deputatul Vadim Vacarciuc a donat 70 000 de lei. Banii adunaţi au fost cheltuiţi pentru chirie, servicii de pază şi pentru publicitate.

Alt participant la referendum, PPCD, a avut venituri şi cheltuieli mult mai mici. Iurie Roşca, liderul formaţiunii, deşi figurează ca neangajat în câmpul muncii, a reuşit să doneze 4000 de lei, iar alţi colegi de-ai săi, cum ar fi Dinu Ţurcanu sau Victor Ciobanu, au transferat câte 2000 de lei. Toţi banii colectaţi au fost cheltuiţi la firma Prag 3, care a acordat servicii tipografice pentru PPCD.

Rapoartele financiare – intangibile

Cât de autentice sunt aceste rapoarte? Cum pot fi atât de generoşi deputaţii, pensionarii, şomerii sau funcţionarii de stat? La CEC, Elizaveta Oţel, de la Direcţia financiară şi audit, ne-a spus că această comisie nu are dreptul să verifice autenticitatea rapoartelor în lipsa unor contestări sau sesizări, adresate oficial de concurenţii electorali sau de alţi participanţi la scrutine. „Noi nu avem dreptul să verificăm dacă nu suntem sesizaţi”, spune Oţel.

Directorul ADEPT, Igor Boţan, afirmă că toate rapoartele, de fapt, sunt nişte falsuri, care ascund marea corupţie din politică. „Există bani ai unor „sponsori”, nedeclaraţi la fisc, necontabilizaţi, adică bani negri. Aceşti bani sunt împărţiţi unor oameni „de încredere” ai liderilor politici, care îi depun pe conturi, ei figurând oficial în calitate de donatori. În realitate, aceste persoane nu au nimic în comun cu banii transferaţi pe acele conturi speciale. Până la urmă, toate aceste rapoarte sunt nişte falsuri şi toţi factorii, partidele, dar şi CEC, cunosc acest lucru, dar tac, pentru că toţi participă la edificarea acestor ilegalităţi. Ar putea părea banal, dar din astfel de mişcări putem depista corupţia din viaţa politică”.

ZdG