Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Candidaţii independenţi, respinşi timp de…

Candidaţii independenţi, respinşi timp de 23 de ani

490-cusnirPentru ei campania electorală începe cu o lună mai târziu, iar legea exclude posibilitatea de a obţine un loc fruntaş în buletinul de vot. La etapa alegerilor propriu-zise, unii concurenţi se pomenesc că trebuie să obţină singuri un număr de voturi cât doi membri de partid. Este vorba despre candidaţii independenţi, a căror luptă pentru un fotoliu de deputat pare să fie pierdută înainte să înceapă.

Cu unul dintre candidaţii independenţi din acest an, Vladimir Arseni, ne-am dat întâlnire direct în sala de judecată. Asta pentru că în acea zi bărbatul a avut trei procese de judecată. În ziua următoare avea programate alte trei.

În unul dintre procese, bărbatul invocă răspunderea legală a Comisiei Electorale Centrale (CEC) pentru faptul că nu i s-a răspuns la solicitările de informaţii.

Nevoiţi să apeleze la instanţa de judecată pentru a obţine informaţii

Arseni povesteşte că a luat de la CEC listele pentru colectarea semnăturilor din prima zi, dar că nu are timp să meargă în teritoriu deoarece trebuie să fie din oră în oră în judecată.

„Majoritatea partidelor au 50 de zile pentru campania electorală, iar candidaţii independenţi doar 25. Atunci când partidele încep deja să-şi promoveze imaginea, independenţii abia primesc listele pentru a aduna peste două mii de semnături de la simpatizanţi. La final, ei trebuie să meargă prin toate primăriile şi să obţină validarea listelor în fiecare localitate unde au strâns semnături, iar asta consumă foarte mult timp şi resurse. Nu ai când să mai faci campanie electorală, nici cu cine”, susţine indignat Vladimir Arseni, în pauza dintre două procese de judecată.

După discuţia noastră am aflat imediat şi despre prima sa victorie în lupta cu sistemul. Instanţa a obligat CEC-ul ca, în termen de 72 de ore, să-i furnizeze informaţia solicitată.

„Politicienii fac tot posibilul ca omul să se oprească şi să nu mai caute dreptatea. Prin judecăţi, poliţie, procuratură, poartă cetăţeanul pe drumuri, asta e tot ce fac ei. Dar, cine ştie, poate partidele se vor inspira din ideile mele. Cetăţeanul trebuie informat. Dacă el ar cunoaşte toate aspectele juridice, dacă ar şti ce i se cuvine şi ce nu, n-o să-l poţi amăgi. Dacă i-ai spune că baţi drumul degeaba de 11 ani, nu vei rezolva nimic, el va renunţa să lupte”, mai adaugă bărbatul, asigurându-ne că va merge până în pânzele albe pentru a obţine schimbarea prevederilor legilor electorale, care limitează drepturile candidaţilor independenţi.

490-oleg-bregaValentina Cuşnir, fostă parlamentară, a încercat şi ea să ajungă în Parlament în calitate de candidată independentă în alegerile trecute. După acea experienţă, este convinsă că nu legea este de vină, ci faptul că se admit falsificări la numărarea voturilor.

„Independenţii sunt în imposibilitate de a avea observatori la toate secţiile de votare. Astfel, voturile date pentru independent se pun în grămada unui sau altui partid. Am refuzat să candidez pe listă de partid, dar nici independent nu mai vreau în acest an. Nu vreau să le spăl obrazul celor din partide şi să le mai aduc voturi pe tavă”, afirmă ex-deputata.

„Am decis să candidez când am înţeles că nu am pentru cine vota”

Deşi sunt voci care afirmă că legislaţia draconică face ca independenţii să piardă bătălia electorală înainte s-o fi început, sunt şi dintr-acei care susţin că au şanse. Unul dintre ei este activistul Oleg Brega, care a şi început deja colectarea de semnături, direct în stradă.

„Am decis să candidez când am înţeles că nu am pentru cine vota. Nu mai am încredere în actuala clasă politică şi vreau să dau exemplu de comportament pentru un politician. Sunt convins că fiind parlamentar voi face mai mult decât ca activist de drepturile omului, cu un impact foarte mic. (…) Dacă ajung deputat, primul în istoria RM, neapărat am să contribui la modificarea Codului Electoral, ca după aceea, alţi cetăţeni, neafiliaţi politic, să poată accede în Parlament mai uşor”, ne asigură activistul.

„Legea lucrează pentru demnitari, nu pentru cetăţeni”

Avocatul cu aspiraţii parlamentare Vitalie Ţaulean spune că în 2010 a strâns peste 2000 de semnături ca să ajungă în buletinul de vot. El susţine că este cunoscut în mediul academic şi a fost ajutat de studenţi şi colegi. Deşi a făcut faţă provocării, ajungând pe lista de vot, nu a acumulat numărul de voturi impuse de lege. Ţaulean consideră că legislaţia este discriminatorie faţă de candidaţii independenţi. ”Două procente din numărul total de voturi este prea mult, iar campania electorală durează prea puţin pentru independenţi. Legea trebuie să fie modificată, aşa încât concurenţii să aibă şanse egale. În ultimul timp, majoritatea legilor adoptate în Parlament lucrează pentru demnitari, nu pentru cetăţeni”, declară avocatul.

În acest an, încă nu a decis dacă să încerce ca independent sau să meargă pe listă de partid.

„Un deputat independent poate schimba ceva în legislativ, dar contează mult pregătirea lui profesională. Acesta ar putea scoate la iveală ilegalităţile din Parlament, în timp ce într-un partid, deputatul ar putea fi cenzurat”, susţine Ţaulean.

În 23 de ani, niciun candidat independent nu a ajuns în Parlament

Să-ţi doreşti un fotoliu de deputat, fiind un simplu cetăţean, este aproape o utopie. Cel puţin asta relevă datele statistice privind alegerile parlamentare în R. Moldova, încă de la declararea independenţei. În cei 23 de ani de existenţă a acestui stat, au avut loc şapte scrutine parlamentare. În niciunul dintre acestea, niciun candidat independent nu a ajuns în Parlament.

Chiar dacă, în repetate rânduri, a fost pusă la îndoială constituţionalitatea pragului minim de reprezentare pentru un candidat ce îşi doreşte să acceadă în Parlament, toate tentativele s-au soldat cu eşec. Cel mai recent demers a fost semnat de deputatul Mihai Godea, în 2013.

Atunci Curtea Constituţională a declarat inadmisibil demersul deputatului, pe motiv că aceasta ”nu reţine niciun temei pentru revizuirea jurisprudenţei sale în materia respectivă”. Decizia este definitivă şi nu poate fi supusă niciunei căi de atac.

Notă: Ghenadie Brega este fratele activistului Oleg Brega.
Ghenadie Brega, ŞSAJ