Principală  —  Reporter Special  —  Oameni   —   "Nu ştiam nimic despre Moldova.…

„Nu ştiam nimic despre Moldova. Sunt fericită că am venit”

464-romyEste americană, dar se trage din România. Este o luptătoare activă împotriva traficului de fiinţe umane. Recunoaşte că nu ştia aproape nimic despre R. Moldova când a acceptat să vină aici, pentru ca astăzi să afirme că este acolo unde trebuie să fie.

Romy Solomon este voluntară la Corpul Păcii. Tânăra provine dintr-o familie mixtă. Deşi s-a născut la New York, de unde vine şi tatăl ei, iar mama este din Africa de Sud, rădăcinile i se trag din România. Bunelul său a fost de origine român, emigrând cu părinţii pe când era încă micuţ, bunica a fost poloneză. Cei doi s-au întâlnit în America, unde şi-au întemeiat o familie. Tatăl lui Romy n-a cunoscut niciodată româna, însă este fericit că fiica sa a învăţat limba strămoşilor. „Vorbesc cu tinerii, comunic cu familia la care stau în gazdă şi, respectiv, trebuie să cunosc româna”, explică tânăra.

Am învăţat limba bunelului

Mărturiseşte că a întâlnit anumite dificultăţi în studierea limbii. „Gramatica, pentru mine, e foarte complicată. Nici acum n-o cunosc prea bine, dar ceea ce m-a ajutat a fost faptul că sunt cunoscătoare de spaniolă, iar româna şi spaniola fac parte din familia limbilor romanice”, spune voluntara. Tatăl său,

de asemenea, a fost în vizită în R. Moldova. „E fericit că am învăţat româna, ceea ce n-a reuşit s-o facă el”, spune tânăra. Recunoaşte că nu ştia prea multe lucruri despre ţara noastră când a acceptat să vină aici şi multe le-a învăţat pe loc. „Nu ştiam nimic despre Moldova, dar mi s-a spus că este o oportunitate pentru mine şi n-am stat deloc pe gânduri. Sunt fericită. Simt că sunt exact unde trebuie să fiu. M-am schimbat foarte mult aici. R. Moldova a fost parte a României. Am învăţat limba bunelului”, zâmbeşte Romy Solomon.

Din 2012, de când a venit în R. Moldova, Romy lucrează la un proiect destinat combaterii traficului de fiinţe umane. „Din păcate, problema rămâne ascunsă şi mulţi oameni nu ştiu de existenţa ei. În Europa, cele mai multe victime ale traficului provin din R. Moldova, Bulgaria şi România. R. Moldova însă este o ţară foarte mică şi, de aceea, numărul victimelor comparativ cu numărul locuitorilor este şocant”, explică voluntara de la Corpul Păcii. Programul la care lucrează Romy prevede prevenirea acestor situaţii. „Ar trebui să stopăm fenomenul înainte ca acesta să apară. Facem seminare, discutăm cu tinerii, care pot să afle, unde au posibilitatea să sune înainte de a merge la muncă peste hotare, să verifice dacă agenţia care îi invită este sau nu legală etc.”, spune aceasta.

Voluntara declară că, în majoritatea cazurilor, oamenii sunt recrutaţi prin intermediul reţelelor de socializare, care, în opinia sa, prezintă un mare pericol. „În şcoală, din păcate, nu se discută această problemă, însă atunci când am întrebat elevii clasei a V-a câţi au acceptat pe reţelele de socializare prietenia unei persoane necunoscute, aproape toţi au ridicat mâna, fără să se întrebe ce vrea să discute cu ei un adult”, relatează Romy. Dacă o parte dintre traficanţi îşi ademenesc victimele prin internet, altă parte prezintă persoane cunoscute, cum ar fi rude, vecini, prieteni, persoane în care oamenii au încredere. Aceştia pleacă peste hotare siguri că vor munci în calitate de chelneri sau vor îngriji de persoane în etate. În realitate, însă, li se iau actele şi sunt obligaţi să muncească pe gratis, fie chiar ajung să presteze alte servicii decât cele planificate.

O propunere mult prea bună e o capcană

Romy îi caracterizează pe traficanţi drept foarte deştepţi, manipulatori, buni psihologi, care ştiu cum să convingă. Bunăoară, un bărbat face cunoştinţă cu o tânără pe internet. Se întâlnesc câteva luni, apoi pleacă împreună peste hotare. Acolo, o vinde altcuiva. Se întoarce şi-şi găseşte o altă victimă. „Orice persoană poate deveni victimă. Cei mai vulnerabili sunt cei din familii social-vulnerabile, însă chiar şi cei cu studii superioare nu sunt asiguraţi”, susţine Romy Solomon. „Întreb tinerii din R. Moldova la ce profesie s-au gândit pe viitor. Aproape nimeni nu spune că va fi avocat sau medic, sau învăţător. Toţi spun: „Vreau să plec în America sau Rusia, sau Italia”. Aceasta însă nu este o profesie. Ei cred că peste hotare va fi mai bine, dar nu este mereu aşa. Trebuie să fie foarte atenţi. Când propunerea este mult prea bună, ar putea fi o capcană”, susţine Romy.

În iulie, tânăra urmează să plece în România pentru o perioadă de nouă luni. „Vreau să fiu mai aproape de rădăcinile mele. Aş vrea, ulterior, să merg şi în Africa de Sud, unde a crescut mama. Ador să călătoresc şi să studiez culturile diferitor popoare”, mărturiseşte Romy. În prezent, voluntara de la Corpul Păcii, împreună cu echipa sa, promovează un web-site nou – moldova.everydaysexism.com. Proiectul are drept scop de a cataloga exemple de sexism trăite zilnic de femei. Astfel, aici oamenii pot să-şi împărtăşească experienţa trăită atunci când s-au ciocnit cu discriminare în bază de gen, să citească istoriile altora şi să mediteze la soluţionarea problemei.