Moldovenii, victimele deşertului

În loc să-şi vadă realizată dorinţa de a ajunge în Israel, au văzut deşertul şi închisoarea egipteană. „Turiştii” moldoveni trebuiau să ajungă în Israel în două- trei zile, pentru a munci la negru, dar călătoria lor a durat câteva luni, timp în care au trăit cele mai groaznice momente din viaţă, la doar câţiva kilometri de ţara râvnită.

La începutul toamnei, presa internaţională a scris despre un grup de emigranţi ilegali, în mare parte cetăţeni moldoveni, care ar fi ucis în Egipt un beduin. Aşa a început mediatizarea istoriei unor moldoveni, fugăriţi de acasă de sărăcie, şi aşa a sfârşit posibilitatea acestora de a ajunge în Israel, unde îi aştepta un loc de muncă mai bine plătit decât în ţara lor.

Risc de dragul unei case

Andrei (numele a fost schimbat din motive de securitate, la solicitarea sa) are doi copii mici, soţie studentă, el fiind singurul întreţinător al familiei. Nu are un loc de muncă stabil, dar are o meserie practică şi solicitată şi reuşeşte să-şi găsească de lucru ocazional. Cu venitul pe care îl are, nici nu-şi poate imagina cum şi-ar putea cumpăra o casă, care le lipseşte atât de mult. Locuiesc la părinţi. Temporar, a mai fost la construcţii prin Rusia, dar banii câştigaţi nu le-au salvat situaţia.

La începutul verii, un membru al familiei sale, care are de mai mulţi ani contract de muncă în Israel, i-a spus că, dacă doreşte, ar fi o posibilitate să ajungă şi el acolo. Ruda sa aflase de la alţi moldoveni stabiliţi acolo că şi-au adus apropiaţii cu ajutorul unui bărbat. Tânărul tată s-a gândit că această plecare ar fi pentru familia sa o soluţie de a se „
„pune pe picioare”, cum spune el.

De la 2—3 zile, la 2—4 luni

Aceeaşi decizie au luat-o şi alţi 12 cetăţeni din Moldova. Li s-a spus că, în 2-3 zile, vor ajunge în Israel, că nu există niciun risc şi că nu au pentru ce să-şi facă griji. Nu li s-a spus că ultima frontieră o vor trece ilegal, dar din discuţii era clar acest lucru. Plecarea în Israel, unde majoritatea aveau rude, urma să-i coste 4000 USD. Câte 700 au plătit la început, pentru perfectarea actelor şi procurarea unei foi turistice până în Egipt, iar 3300 urmau să-i achite la destinaţie.

Din luna mai până în iulie 2010, moldovenii au fost duşi în Egipt în grupuri a câte 2—4, ca turişti, cu documente autentice, legal. Au plecat cu foi turistice procurate de la trei agenţii, două din Chişinău şi una din Kiev. Traseul era acelaşi: Kiev-Curgada/Egipt-Cairo/Egipt şi apoi, prin deşert, până la frontiera cu Israelul. Primilor ajunşi li s-a spus că e necesar un grup mai mare, de vreo 10 persoane. În iulie, când au ajuns ultimii moldoveni, grupul era mult mai mare, 13 (nu 11, câţi s-au întors acasă), şi 6 georgieni, dintre care, 4 femei.

Grupul era păzit, ca nu cumva să fugă cineva. Erau în deşert, într-un loc izolat, la vreo 15 kilometri de frontieră, cel puţin aşa ştiau moldovenii. În mare parte, se ascundeau la umbră, căldurile fiind insuportabile, şi aşteptau să treacă timpul. Lucrau şi la munci agricole, din obligaţie. Cei care refuzau, erau pedepsiţi. Îngrijorarea acestora a crescut când au fost închişi, fiind obligaţi să facă rost de bani pentru a plăti câte 2000 USD egipteanului-călăuză.

Acesta se certase cu organizatorul din Moldova din cauza banilor. Grupul a încercat o dată să traverseze frontiera, dar nu a reuşit. Atunci, trei moldoveni se pierduseră de grup, dar se presupune că au fugit intenţionat. Acest lucru l-a enervat pe egiptean, care a cerut de la responsabilul din Moldova plată pentru cei dispăruţi. Acesta a refuzat şi i-a spus să se înţeleagă singur cu moldovenii. Astfel, moldovenii au fost nevoiţi să plătească cei 2000 USD, fără a avea siguranţa că vor ajunge la destinaţie.

Au evadat şi s-au predat

Pentru a fi convinşi, ei au fost ţinuţi încuiaţi fără apă şi mâncare. Banii au fost adunaţi de la rudele din Israel şi transmişi unui om de încredere de-al egipteanului. La poliţie, aceştia au ajuns după ce unul dintre beduini a fost ucis, iar ei au evadat şi s-au predat autorităţilor. Iniţial, au fost suspectaţi de omor. Ulterior s-a demonstrat că unul dintre georgieni îl asasinase. Oficial, moldovenii au fost acuzaţi de trecere ilegală a frontierei şi de depăşirea perioadei de şedere pe teritoriul Egiptului.

Eliberarea acestora şi a unuia dintre cei trei care se pierduse la tentativa de a trece frontiera israeliană a fost negociată dificil de către trimisul special al R. Moldova în Egipt, Veaceslav Filip. Autorităţile de la Chişinău s-au ocupat de repatrierea şi recuperarea acestora.

Grup criminal fără organizator

Persoana care a organizat plecarea grupului de moldoveni, un locuitor din Ialoveni, în vârstă de 36 de ani, a fost reţinută, iar dosarul penal împotriva acesteia urmează a fi trimis în judecată în scurt timp.

Suspectul este învinuit de participare în cadrul unei grupări criminale, care a organizat migraţia ilegală. „Alţi participanţi nu au fost identificaţi, dar se efectuează urmărirea penală, în cadrul căreia vom vedea care sunt persoanele implicate. Niciuna dintre cele 11 persoane nu a făcut trimitere la altcineva decât la suspect”, declară procurorul Viorel Ciobanu.

„Noi tot credeam că, dacă este reţea, trebuie să fie şi o persoană principală, dar nu este chiar aşa în cazul migraţiei ilegale. Spre exemplu, moldoveanul este responsabil de segmentul său şi nu se subordonează nimănui. Nu este condus de altcineva, ci doar ştie că este alt om, care se ocupă de segmentul său de hotar, care ia banii şi primeşte acolo, în ţara de tranzit sau destinaţie, aceşti oameni”, explică procurorul Eduard Bulat, şeful secţiei Combaterea traficului de fiinţe umane din cadrul Procuraturii Generale.

11 martori şi 8 victime

Toţi cei 11 moldoveni sunt martori în cadrul acestui dosar. Cu trei dintre ei, anchetatorii au avut o comunicare mai dificilă. Aceştia nici nu s-au recunoscut drept victime în dosar şi au spus că nu au nicio pretenţie sau reproş la adresa persoanei care le facilitase plecarea.

Iniţial, suspectul a declarat că, în genere, nu cunoaşte persoanele respective şi că a fost cândva în Egipt la construcţii, dar nu înţelege din ce cauză toate persoanele dau vina pe el, spune procurorul, deşi întreg grupul l-a recunoscut şi a făcut trimitere la el şi la datele sale de contact.

Avocatul acestuia, Procopie Zaharia, spune că clientul său nu recunoaşte învinuirea. „El nu recunoaşte, deoarece nu a avut intenţia respectivă. Ei vor să facă din el organizator/fondator al unei reţele criminale, dar să ne uităm real cum stau lucrurile: a dat numărul de telefon cuiva care a plecat în Egipt şi de acolo, în Israel la muncă”, explică avocatul poziţia clientului său.

Suspectul, în arest la domiciliu

Suspectul a fost timp de 15 zile în arestul poliţiei. După ce procurorul a solicitat prelungirea termenului cu încă 30 de zile, în urma recursului avocatului, Curtea de Apel a decis substituirea arestului cu arest la domiciliu. Argumentele apărării au fost copiii minori, pe care îi are la întreţinere, şi diabetul zaharat, de care suferă.

Procurorul, însă, a solicitat aplicarea arestului din motiv că ar fi posibil ca suspectul să se eschiveze de la urmărirea penală şi de la judecată, deoarece este învinuit de comiterea unei crime deosebit de grave; că va influenţa urmărirea penală; că va putea lua legătura cu complicii din străinătate şi că ar putea influenţa martorii. Chiar şi acum, procurorul admite că ar fi posibil ca persoanele să fie telefonate şi intimidate. Deşi unii au refuzat comunicarea cu presa anume din acest motiv, ei nu au solicitat protecţie din partea poliţiei.

Dacă este găsită vinovată, persoana învinuită de organizarea migraţiei ilegale riscă o pedeapsă cu închisoarea pe un termen de 5—7 ani.

În timp ce organele de anchetă aşteaptă un răspuns la interpelările adresate ţărilor implicate, pentru a afla ce se face acolo în legătură cu acest caz şi pentru a trimite dosarul în judecată, martorii, care sunt şi victime, caută alte soluţii de a pleca la muncă peste hotare. Unii deja au şi plecat, în Rusia, că-i mai aproape. Andrei recunoaşte că, după această aventură, nici nu vrea să mai audă de Egipt sau de Israel, despre ceilalţi doi moldoveni, pe care i-au pierdut în Egipt, spune că sunt mai norocoşi, a auzit că au ajuns cu bine acolo unde se porniseră.

Tatiana EŢCO


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne.
În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.
Codul deontologic al jurnalistului din R.Moldova, art. 2.4


  1. 5 comentarii la
    «Moldovenii, victimele deşertului»
  2. AVRAAM (11 November 2010) :

    Bine ca este RUSIA FARA VIZE,de alt fel o holbam de mult mizand pe fratele roman…

  3. mara (11 November 2010) :

    avraama,mare ti-i silinta,dar coadà de càine inseamnà sà te faci moartà-n popusoi si sà nu recunosti,cà nu romània ne-a blocat cu tancurile in tiraspol,de aia nu putem iesi in lume si te duci acolo unde te foloseste ca pe bleagà,cà altceva n-ai meritat.provocarea ta nu mai are efect.te agàti de romàni ca cea cu nasul rosu de gard,dar intr-o zi se terminà gardul si nu và mai ridicà nici dracu,nu rossia,cà nu trebuiti nici ei,rusia are puslamalele sale.

  4. LIDIA (12 November 2010) :

    povesti,povesti ,povesti…………credeti chiar cà fiecere ìi responsabil de segmentul lui si nui nici o organizare?ìmi pare ràu dar sìnt ferm convinsà cà procuratorul nu are dreptate,ìmi mai pare ràu de persoanele care au suferit,doar pentru cà au ìndràznit sà spere ìntru’n viitor pentru copii,cìt ìl priveste domnul ìn cauzà,nu l’as judeca pe 5-7,dar l-as làsa ìn mijlocul desertului fàrà nici un punct de referiment si mi-as dori sà ràmìnà acolo cìt mai mult posibil.

  5. AVRAAM (12 November 2010) :

    mara/HERMES/bratanii,v-am intrebat,de ce nu raspundeti si fugiti de pe artera pe artera?Ce face baza militara USA INGINIRILING CIARLI cu 300 de tancuri ABRAMS@MERCAVA in ROMANIA?Ce face flota maritima USA in MANGALIA si CONSTANTA?Hai mara,vino cu raspusuri,nu cu altrecatii verbale!ADMINului SALUTARI!

  6. mara (13 November 2010) :

    avraama,cum de te intereseazà ce face romània la ea acasà si nu te intereseazà ce fac la tine acasà tancurile de ocupatie ale rusiei? la mine acasà e normal sà fiu eu stàpàn,nu sà mà stàpàneascà.oare nu e pentru cà tu nu esti la tine acasà? ceea ce trebuia de demonstrat.dar subtilitatea e cà te faci mutà,surdà,chioarà si te intereseazà niste „date si cifre”,cà de aici iti iei solda ca informatoare.te uiti sub nasul tàu si la fundul tàu,cà-i vai de el,iar ceilalti au tot dreptul sà facà ce vor acasà la ei,nu-ti mànàncà pàinea si n-au omoràt si schilodit in 1992,ci ne-a nenorocit si blocat rusia.nu te-a invàtat urss,cà nu-i frumos sà ràscolesti in patul altora? sau pentru urss nu conteazà al cui e patul,banul sà iasà…

Comentează: