Principală  —  Interviuri   —   În Moldova de 3 ori…

În Moldova de 3 ori mai mulţi bărbaţi mor înainte de pensie decât în UE

478-gauden-galeaInterviu cu Gauden Galea, director, Diviziunea Boli netransmisibile şi Sănătate în diferite perioade ale vieţii, Biroul Regional OMS pentru Europa

— Sunteţi liderul unei echipe OMS care se ocupă de maladiile neransmisibile, adică achiziţionate din cauza modului de viaţă. Spuneţi-ne despre modul de viaţă al Dvs., cât de mult urmaţi recomandările de sănătate ale OMS?

— Este o întrebare pe care o aşteptam. Îmi place să cred că fiecare om duce o luptă individuală cu sine însuşi, aşa că voi fi foarte sincer. Înainte de toate, nu fumez. Absolut deloc.

— N-aţi fumat niciodată?

— Am avut nenorocul să fiu fumător încă pe când eram student la medicină. Dar am renunţat. Am fost fumător social, nu unul înrăit, dar de mai bine de 30 de ani nu m-am mai atins de ţigări. Am început să fumez la insistenţele prietenilor mei care fumau, deşi eram la studii la medicină şi ştiam multe despre dauna fumatului. Am renunţat la fumat înainte de absolvire.

— Consumaţi alcool?

— Am convingerea că alcoolul dăunează în orice cantitate consumată. Să fie clar: Agenţia Internaţională de Cercetare a Cancerului a publicat un raport în 2013 care a confirmat că riscul de a dezvolta cancer sporeşte foarte mult chiar dacă se serveşte o singură doză de alcool pe zi. În general, oamenii servesc mai mult. După primul pahar, vine al doilea. Eu servesc alcool doar la ocazii speciale Întotdeauna îmi amintesc de faptul că fiecare pahar de alcool în plus sporeşte riscul apariţiei unei boli. La evenimentele, unde se serveşte alcool, mă conduc după principiul că mai puţin e mai bine. Greutatea este o problemă cu care mă lupt şi îi înţeleg pe cei care o au. În cazul meu, se mai adaogă şi călătoriile frecvente, cu o alimentaţie uneori nepotrivită. Un lucru despre care pot vorbi cu mândrie este că am reuşit să scap de o parte din kilograme. Într-o poză pe care o păstrez, îl reprezint pe Moş Crăciun, pentru că, la un moment dat, a trebuit să o fac şi pe asta, pentru un spectacol dedicat copiilor, şi atunci chiar nu am avut nevoie de camuflaje. Am intrat în rol cu toată naturaleţea constituţiei mele de atunci. Este foarte greu să pierzi în greutate, dar acest lucru trebuie să se întâmple fără a-ţi afecta sănătatea.

— Vă faceţi verificări de sănătate?

— Îmi monitorizez periodic tensiunea, nivelul colesterolului şi nivelul glucozei în sânge. Îmi fac testele ca să fiu sigur că toţi parametrii sunt în limite.

— Regula unei alimentaţii sănătoase spune că trebuie să consumăm 5 fructe şi legume zilnic. Care sunt cele 5 fructe şi legume din farfuria Dvs.?

— Familia noastră consumă o mare varietate de fructe şi legume. Dacă mă uit peste bonul de plată pentru produsele consumate de noi, descopăr că am cheltuit mai mult pe fructe şi legume. Am fi foarte bucuroşi să procurăm fructele şi legumele din Moldova, dacă s-ar exporta. Noi avem de fiecare dată pe masă o farfurie mare de salată, în care cred că deja se regăsesc cele 5 legume, amestecate diferit, garnisite cu diferite condimente. Nu cred că trebuie să numărăm exact fructele şi legumele, dar să privim culorile pe care le avem în farfurie. Dacă farfuria abundă de culori, atunci puteţi fi siguri că mâncaţi cantitatea necesară de vitamine şi minerale.

— Studiul STEPS realizat recent arată, paradoxal, că în Moldova, cetăţenii consumă foarte puţine legume şi fructe. Nu e o glumă?

— Oamenii au preferinţe culturale, dar şi un mod de viaţă stabilit. Ei preferă un anumit fel de mâncare sau altul, sunt obişnuiţi să procure diferite produse şi să pregătească anumite bucate. Desigur că trebuie considerat şi efortul depus pentru recoltarea/ obţinerea fructelor şi a legumelor. Într-o familie în care ambii părinţi lucrează, poate rămâne timp puţin pentru procurare şi preparare. Atunci se recurge la o alimentaţie ce constă din semi-preparate sau produse gata. Se ştie că pentru prepararea legumelor proaspete este nevoie de timp. Nu în cele din urmă, vorbim aici despre preţuri şi accesibilitate. În multe ţări, producătorii locali de produse proaspete sunt deseori mai scumpi. Este foarte straniu. Mi-am început cariera pe Insulele Pacifice, o zonă foarte bogată în produse de mare. Dar cea mai mare cantitate de peşte pescuit era exportată, în timp ce populaţia locală aduna rămăşiţele de peşte. Rezultatele studiului STEPS ne sugerează să reflectăm şi asupra acestor lucruri: preţuri, acces la produse, cultura consumului. Politicile adecvate ar contribui la un consum mai mare de fructe şi legume şi la îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, care, la rândul său, ar duce la ameliorarea chiar a problemelor economice.

— Moldova a realizat recent, cu sprijinul OMS, primul studiu STEPS cu privire la maladiile netransmisibile. La ce ne foloseşte acest studiu?

— Moldova ar avea multe de câştigat, dacă ar înţelege felul în care interacţionează între ei factorii de risc. Oamenii nu sunt doar fumători sau doar consumatori de alcool. Factorii de risc se întâlnesc într-un corp comun, în organismul aceleiaşi persoane, favorizând, în timp, dezvoltarea anumitor maladii. În cadrul acestui studiu s-a conturat un tablou destul de clar cu privire la principali factori de risc pentru sănătatea oamenilor din Moldova. Acum se poate monitoriza evoluţia acestora, şi astfel se pot elabora soluţii bune de prevenire.

— Deci cine sunt killerii în R. Moldova, conform rezultatelor studiului?

— Nimic nou: tutunul şi alcoolul, aceştia sunt „ucigaşii” cu impact major. Nu este o surpriză că standardele de viaţă, alimentaţia nesănătoasă, activitatea fizică redusă, consumul de tutun şi consumul excesiv de alcool lasă urme nedorite asupra stării de sănătate şi influenţează evoluţia maladiilor deja existente, cele mai predominante fiind hipertensiunea şi bolile cardiovasculare.

— De ce am fi siguri că alcoolul şi tutunul omoară?

— Dacă ne uităm unde se află Moldova la momentul actual şi care sunt speranţele de viaţă ale cetăţenilor, putem spune că situaţia se îmbunătăţeşte, dar pentru o ţară care tocmai a semnat asocierea cu UE, putem spune că la capitolul longevităţii Moldova a rămas în urmă cu câţiva ani. De ce? Unde se pierd anii netrăiţi de cetăţenii din Moldova? În cazul R. Moldova, durata vieţii este redusă de anumiţi factori, care ar putea fi preîntâmpinaţi. Un număr destul de mare de persoane tinere suferă din cauza traumelor, a violenţei în familie etc. Mai târziu apar boli precum cele cardiovasculare, cancerul. Atunci când comparăm decesele premature (adică cele care survin înainte de vârsta de pensionare) la bărbaţii din R. Moldova şi UE, constatăm că riscul ca un bărbat din R. Moldova să moară înainte de 64 de ani este de 3 ori mai mare, în comparaţie cu un bărbat care trăieşte în ţările din UE. Întrebarea esenţială pe care ne-o punem este de ce fel de afecţiuni suferă aceşti bărbaţi şi care sunt cauzele deceselor timpurii? Acest lucru rezultă foarte clar din rezultatele studiului STEPS – cantitatea mai mare de tutun şi alcool consumate sunt cauzele de bază.

— Adică bărbaţii din Moldova fumează şi consumă mai mult alcool decât cei din UE?

— Da. Absolut. Fumatul zilnic în Moldova depăşeşte cu 40% cantitatea de ţigări consumate în mediu în UE. După cantitatea de alcool consumată pe cap de locuitor, Moldova ocupă locul doi nu doar în Europa, ci şi în lume. Moldovenii consumă o cantitate mult prea mare de alcool la o singură masă/servire.

— Despre „cultura” fumatului şi consumului de alcool am vorbit. Cum educăm cultura adresării la timp la medic şi verificării sistematice a stării de sănătate?

— Există anumite categorii: persoane care suferă de hipertensiune şi fac tratamente, şi persoane care, deşi ştiu că au tensiunea mărită, nu urmează tratamente. Dacă ar trebui să enumăr 3 factori de risc care afectează sănătatea bărbaţilor din R. Moldova, voi spune cu certitudine, că aceştia beau prea mult sau chiar fac abuz de alcool, fumează foarte mult şi nu recunosc necesitatea tratamentului atunci când au o problemă de sănătate. În timpul conferinţei naţionale a lansării studiului, chiar am întrebat participanţii dacă au avut în familiile lor cazuri de deces până sau inclusiv la vârsta de 64 de ani. Au fost foarte multe mâini ridicate. Probabil, dacă rudele decedate ale acelor oameni care au ridicat mâinile în sus, s-ar fi adresat la timp la medic, 2 din 3 mâini nu s-ar mai fi ridicat. În ceea ce priveşte femeile, putem spune că ele nu beau şi nu fumează atât de mult, dar oricum, femeile din Moldova le depăşesc cu mult pe cele din ţările europene la consumul de alcool şi sunt, în marea parte, obeze. Chiar sunt aproape de 2 ori mai obeze decât bărbaţii, iar aceasta duce la nivelul înalt de colesterol în sânge, care cauzează la rândul său boli cardiovasculare. În perioada menopauzei, femeile au un risc sporit de a face boli cardiovasculare. Deci, cum vedeţi, problemele sunt diferite, dar persistente la femeile şi bărbaţii din Moldova. La fel, mai sunt şi cazuri când aceste maladii sunt disimulate şi pot fi cu greu recunoscute de către medici.

— Parlamentul de la Chişinău are o lege privind controlul tutunului pe care nu se încumetă să o voteze. Aţi discutat cu parlamentarii?

— Am avut o scurtă vizită la comisia de specialitate. Există o lege excelentă, pe marginea căreia se mai duc discuţii şi, probabil, ceea ce trebuie de făcut în regim de urgenţă, pentru sănătatea moldovenilor, ar fi ca această lege să fie promovată, adoptată şi să intre în vigoare. Legea se axează, în exclusivitate, pe controlul consumului de tutun, conform Convenţiei Cadru OMS privind Controlul Tutunului, pe care a ratificat-o Moldova. Vă spun de ce este important acest lucru. Dacă Vă uitaţi la prevalenţa fumătorilor, acei peste 40% de bărbaţi reprezintă numărul fumătorilor din ţările scandinave care existau pe la sfârşitul anilor 80, adică cu un sfert de secol în urmă. Dezavantajul Moldovei are şi un avantaj – experienţa acumulată în combaterea tabagismului în statele europene şi în lume. Ţările au deja experienţa necesară cu privire la măsurile de control ale tutunului, în special cele de taxare, plasarea avertismentelor informative pe pachete, interzicea fumatului în spaţii publice şi interzicerea totală a publicităţii tutunului. Nu mai există dubii, aceşti paşi au dus la diminuarea drastică a numărului de fumători şi la îmbunătăţirea indicatorilor de sănătate.

— Credeţi că tergiversarea adoptării acestei legi e cauzată şi de influenţa industriei tutunului?

— Nu am stat atât de mult timp în Moldova ca să constat aceasta. Dar am văzut cum funcţionează acest sistem în alte ţări. Trebuie să recunoaştem că industria tutunului este un „killer”, că produce produse care creează dependenţă şi duc la deces. Reprezentanţii industriei tutunului, stând în birourile lor, urmăresc profitul, spunând: „Dacă am putea să-i atragem şi pe tinerii de 20 ani, ei ar putea deveni clienţii noştri pe o perioadă mare de timp sau chiar pentru toată viaţa! Da, ei vor muri înainte de timp, dar acest lucru va fi pe răspunderea lor, ei au ales să fumeze”.

Convenţia cadru OMS privind Controlul Tutunului pe care Moldova a ratificat-o, spune că nu trebuie să ascultăm protestele industriei tutunului. Ei ar putea specula cu situaţia economică a ţăranilor care cultivă tutun, spunând: „Vai, sărmanii ţărani care cultivă aceste frunze de tutun…”. Dacă faceţi nişte calcule şi vedeţi cât valorează aceste „şiraguri” de frunze, veţi vedea că ţăranii câştigă cel mai puţin. Dacă vrei cu adevărat să-i menţii săraci pe fermieri, determină-i să cultive tutun.

— În schimb Europa „nu crede lacrimilor” industriei tutunului. Unele state deja vorbesc despre o generaţie care, începând cu anul 2025, nu va mai fuma.

— Da! Câteva state europene au lansat deja generaţia mileniului fără tutun. Directorul general al OMS s-a aflat la Dublin zilele trecute, special pentru a susţine personal o acţiune extrem de inovativă, implementată de Guvernul irlandez. Irlandezii au decis ca toate pachetele de ţigări să aibă o formă standard, fiind complet acoperite cu o imagine de avertizare şi să arate persoane concrete care au făcut cancer sau alte maladii cauzate de fumat. Pachetele vândute acum sunt ceva de genul „Pachetul cu 20 de cancere” sau „Pachetul cu 20 de cangrene” sau „Pachetul cu 20 de impotenţe”. Acelaşi model e folosit deja în Australia. Brandul ţigărilor nu mai e vizibil. Ministrul Sănătăţii din Irlanda a spus că în zilele noastre, pachetul de ţigări nu poate fi purtătorul unui mesaj publicitar, inclusiv pentru copii. Copiii recunosc foarte repede, chiar de la o vârstă fragedă, brandurile de ţigări văzute în timpul publicităţii şi astfel acceptându-le în totalitate. Europa combate acest fenomen şi are rezultate foarte bune. Dar şi în Est avem istorii de succes. De exemplu, în Turkmenistan, studiul STEPS a identificat un consum de tutun sub 10%. Un alt exemplu se referă la Finlanda, care a adoptat o lege, prin care îşi declară intenţia de a avea o societate liberă de tutun şi în care pachetele de ţigări nu sunt plasate în locuri vizibile, chiar dacă există în vânzare. De exemplu, la magazin trebuie să le ceri de la vânzătoare, pentru că acestea nu sunt puse pe raft. Chiar şi în aeroporturile din Helsinki, în duty free-uri nu veţi vedea ţigări în vitrine.

— Când credeţi că e bine să începem să discutăm cu copiii despre sănătate şi modul sănătos de viaţă?

— Nu este suficient doar să spui „Fii sănătos!” sau să le spui oamenilor „Nu fuma!” Copiii şi adolescenţii nu se percep ca persoane vulnerabile, căci în imaginaţia lor ei se văd mereu sănătoşi, mereu tineri şi ei nu aud atunci când le spui „fii atent că acest lucru îşi afectează sănătatea”. Este cu mult mai dificil să-i înveţi să-şi formeze deprinderile de viaţă, să conştientizeze ce înseamnă să fii sănătos, să facă diferenţa dintre tentativele amăgitoare ale consumului de vodkă sau de ţigări care, de fapt, sunt nişte capcane ale publicităţii unei vieţi legate de plăceri, păcălindu-i că aceasta înseamnă să fii sănătos fericit sau cool. Cred că în şcoală trebuie să fie programe care să-i înveţe pe copii să-şi dezvolte abilităţi de a putea face faţă presiunilor de orice fel, inclusiv presiunilor mediatice. De asemenea, şcoala trebuie să promoveze un stil de viaţă sănătos, să fie asigurată o alimentaţie sănătoasă la cantinele şcolare, astfel încât copiii să poate consuma fructe măcar o dată pe zi şi să poată practica măcar o dată în zi activităţi sportive.

— Modelele din familie au şi ele un rol educativ…

— Este clar că într-o familie unde părinţii fumează, copiii sunt expuşi şi predispuşi la bolile sistemului respirator sau chiar la astmul bronşic. Nu este exclus că aceste „modele comportamentale” ale părinţilor vor fi preluate de copii, la fel şi în cazul alcoolului. Nu putem lăsa problemele de sănătate ale unei singure persoane pe propria răspundere – sănătatea copiilor nu este doar problema propriei familii.

— Biroul Regional OMS pentru Europa se află la Copenhaga, oraşul bicicletelor. Cum am putea dezvolta acest concept la Chişinău?

— Ar fi minunat dacă populaţia fiecărui oraş, precum cea din Copenhaga, ar fi preocupată de o anumită activitate fizică. Un sfert din locuitorii capitalei Danemarcei se deplasează cu bicicletele la muncă, la studii, oriunde, pentru că există un sistem bine elaborat care încurajează mersul cu bicicleta. Vă voi da câteva exemple: pistele pentru biciclişti sunt de-a dreptul sfinte în Copenhaga, atunci când ninge, acestea sunt curăţate în mod prioritar, chiar înaintea curăţării drumurilor. Există şi o investiţie permanentă: atunci când este construit un drum nou, pista pentru ciclişti este inclusă automat în proiect. Sunt şi legi care îi protejează pe biciclişti şi le oferă anumite drepturi. La Copenhaga, dacă mergeţi cu bicicleta şi doriţi să luaţi autobusul, veţi observa că sunt locuri special prevăzute în autobuz pentru biciclete. De asemenea şi în trenuri, sunt platforme speciale, unde poţi parca bicicleta. În tot oraş există locuri special amenajate pentru parcarea acestora. Mai este şi un aspect financiar la mijloc, de exemplu, taxele pentru maşini sunt foarte mari, pe de altă parte, întreţinerea bicicletei nu costă şi utilizatorii acesteia beneficiază de anumite facilităţi, au drepturi, pot urca cu ea în transportul public, o pot parca gratis şi circula pe piste separate. Sistemul de transport public este foarte bine pus la punct – dacă ai nevoie să ajungi în alt capăt al oraşului, poţi urca în tren până la destinaţie, iar de acolo, strada rămasă poate fi parcursă cu bicicleta. Este şi o politică de protecţie a mediului.

— Europa are cei mai longevivi şi fericiţi bătrâni. Ce înseamnă un concept al bătrâneţii sănătoase?

— Conceptul longevităţii şi senectuţii sănătoase se referă chiar la primii ani de viaţă, care porneşte de la alimentaţia la sân, continuă cu educaţia în familie, în instituţiile preşcolare şi cele de învăţământ, apoi cu condiţiile de muncă etc. Nu fiecare poate avea aceleaşi avantaje pe parcursul vieţii: de exemplu, o persoană care s-a născut într-o familie socialmente vulnerabilă, care nu a avut acces la educaţie, probabil, se va angaja la un serviciu care îl expune unui mediu nociv sau chiar riscului de a fi traumat. De asemenea, este foarte probabil ca această persoană să fie predispusă consumului excesiv de alcool, de tutun, să aibă un regim alimentar sărac în proteine, vitamine şi minerale. După cum vedeţi, este o acumulare de riscuri care pot duce la o moarte prematură. Ştiu că în Moldova se discută mult şi despre vârsta de pensionare, iar autorităţile evaluează posibilitatea de a majora vârsta de pensionare. O îmbătrânire sănătoasă este şi un aspect legat de sfera economică. Pe măsură ce se înaintează în vârstă, riscul de a avea colesterol mărit, hipertensiune sau diabet, se măreşte. În Moldova, marea majoritate a bătrânilor suferă deja de boli cronice, în unele cazuri, mai mult de una. De fapt, grija pentru sănătatea vârstnicilor ar trebui să fie promovată chiar în perioada prenatală, apoi prin măsuri de educaţie a tinerilor, asigurarea locurilor de muncă decente, prevenirea factorilor de risc şi a bolilor, adresarea la timp la medic, iar mai târziu, când se ajunge la vârstă înaintată, prin modalităţi de menţinere a unui stil de viaţă sănătos.

— Ce pot face acum vârstnicii de azi din Moldova ca să-şi prelungească viaţa?

— Activitatea fizică este foarte importantă, chiar şi la vârsta a treia. Oamenii încep să moară atunci când devin rigizi în mişcări. Este mult mai indicat ca persoanele în vârstă măcar să se plimbe prin casă, decât să stea într-un scaun sau fotoliu. Să revenim la exemplul Copenhagăi. Se întâmplă deseori să vedem pe străzi oameni destul de bătrâni, dar care arată bine, au dispoziţie bună chiar dacă merg în baston sau cu premergătorul. Ei nu se închid în casă, dimpotrivă, ies în parc, la magazin, pe stradă, urcă în autobuz. Este vorba, într-adevăr, de un oraş care oferă servicii prietenoase persoanelor de vârsta a treia. Un oraş prietenos persoanelor în etate este un oraş cu un mediu curat, sigur, plăcut pentru plimbări, potrivit pentru sport, cu staţii de autobuz amenajate inclusiv pentru persoanele care se deplasează cu dificultate.

Pentru conformitate: Alina Radu 
Traducere: Tatiana Cociaş