Regândirea concepţiei învăţământului liceal: nevoia de a educa personalităţi

Deşi învă­ţămân­tul liceal a fost con­ce­put, ini­ţi­al, drept unul ce pre­gă­teş­te absol­venţii pen­tru con­ti­nu­a­rea stu­di­i­lor în insti­tu­ţi­i­le de învă­ţământ supe­ri­or, totu­şi, în 2000 — 2014, el a deve­nit unul în masă şi rea­li­zea­ză mai mult misiu­nea de pro­te­cţie soci­a­lă a ele­vi­lor şi a cadre­lor didac­ti­ce şi, mai puţin, cea de stu­di­e­re.

Potri­vit mai mul­tor stu­dii socio­lo­gi­ce, învă­ţămân­tul în ansam­blu nu cores­pun­de în depli­nă măsu­ră aştep­tă­ri­lor absol­venţi­lor insti­tu­ţi­i­lor de învă­ţământ liceal, dar şi nece­si­tă­ţi­lor pieţii mun­cii, pen­tru că e unul ire­le­vant şi ine­fi­cient. Date­le sta­tis­ti­ce ara­tă că ele­vii şi părinţii se decla­ră nemulţu­mi­ţi de fap­tul că, de obi­cei, cunoş­tinţe­le acu­mu­la­te în licee nu le sunt de un real folos în via­ţă. Tot­o­da­tă, con­form esti­mă­ri­lor cadre­lor didac­ti­ce din uni­ver­si­tă­ţi, cir­ca 50% din absol­venţii de licee nu au cunoş­tinţe­le şi abi­li­tă­ţi­le nece­sa­re pen­tru a-şi con­ti­nua stu­di­i­le în învă­ţămân­tul supe­ri­or.

515-gremalschi„A învăţa e o muncă. Ea trebuie să fie plăcută şi eficientă”

Insti­tu­tul de Poli­ti­ci Publi­ce (IPP) a rea­li­zat o cer­ce­ta­re socio­lo­gi­că pri­vind recon­cep­tu­a­li­za­rea învă­ţămân­tu­lui liceal. În cadrul stu­di­u­lui, au fost sta­bi­li­te lacu­ne­le sis­te­mu­lui şi refor­me­le nece­sar de efec­tu­at ca învă­ţămân­tul să devi­nă mai atrac­tiv.

„Am stu­di­at situ­a­ţia actu­a­lă a sis­te­mu­lui de învă­ţământ liceal. În cer­ce­ta­re au fost impli­ca­te toa­te părţi­le inte­re­sa­te: ele­vul, cadrul didac­tic, cadrul de con­du­ce­re din şco­li, din cole­gii şi uni­ver­si­tă­ţi, pre­cum şi repre­zen­tanţii mediu­lui de afa­ce­ri, adi­că vii­to­rii anga­ja­to­ri, care, în cele din urmă, pun notă sis­te­mu­lui de edu­ca­ţie. În urma aces­tui stu­diu, am obser­vat că învă­ţămân­tul nos­tru este une­o­ri prea peda­go­gi­zat şi nu are con­e­xiu­ni direc­te cu ceea ce se întâm­plă în via­ţa rea­lă. Noi vrem ca stu­di­i­le să fie rele­van­te pen­tru vii­tor. Ide­ea lice­u­lui e de a pre­gă­ti ele­vul pen­tru stu­di­i­le uni­ver­si­ta­re, dar nu pen­tru a-i ocu­pa tim­pul liber”, expli­că Ana­tol Gre­mals­chi, direc­tor de pro­gra­me al IPP.

Stu­di­ul socio­lo­gic ara­tă că, în pre­zent, cur­ri­cu­la este infle­xi­bi­lă şi supra­în­căr­ca­tă. Ele­vii nu au posi­bi­li­ta­tea să se apro­fun­de­ze în dome­ni­i­le care îi inte­re­sea­ză, iar unii pro­fe­so­ri le dau prea mul­te teme pen­tru aca­să, ast­fel încât ei nu mai ajung să aibă timp liber, chiar şi în vacanţe. „E o încăl­ca­re a dis­ci­pli­nei de mun­că – învă­ţă­to­rul din şcoa­lă se sim­te stă­pâ­nul copi­lu­lui căru­ia îi dă să lucre­ze cât con­si­de­ră el că e nece­sar, fără a lua în cal­cul teme­le date şi de cei­la­lţi învă­ţă­to­ri. Noi pro­mo­văm ide­ea că învă­ţă­to­rul este un anga­jat al insti­tu­ţi­ei de învă­ţământ, el are drep­tu­ri şi obli­ga­ţiu­ni pe care nu tre­bu­ie să le încal­ce. Tot­o­da­tă, tre­bu­ie să înţe­le­gem că a învă­ţa este o mun­că, însă, aceas­tă mun­că tre­bu­ie să fie plă­cu­tă, efi­cien­tă şi să nu obo­seas­că. Tre­bu­ie să tre­cem la meto­de de pre­da­re inte­rac­ti­ve, par­ti­ci­pa­ti­ve şi baza­te pe pune­rea în evi­denţă a con­tri­bu­ţi­i­lor fie­că­rui elev. Nu e nece­sar să-l înveţi pe elev tot ce exis­tă, ci să-l înveţi să găseas­că ceea de ce are cu ade­vă­rat nevo­ie, să le poa­tă apli­ca şi să le înţe­lea­gă”, sub­li­ni­a­ză Ana­tol Gre­mals­chi.

Numărul elevilor scade vs numărul liceelor creşte

Deşi numă­rul ele­vi­lor s-a redus cu 35%, numă­rul lice­e­lor a cres­cut de cir­ca două ori.

Tot­o­da­tă, nu s-a luat în cal­cul fap­tul că lice­ul tre­bu­ie să aibă cel puţin două cla­se pen­tru fie­ca­re nivel de instru­i­re (una la pro­fi­lul real, alta la cel uma­nist, n.r.), iar numă­rul de ele­vi per cla­să să nu fie mai mic de 25 de ele­vi în insti­tu­ţi­i­le rura­le şi 30 de ele­vi în cele urba­ne. Aces­te sti­pu­lă­ri nu au fost res­pec­ta­te, fapt ce a făcut ca în foar­te mul­te insti­tu­ţii ele­vii să nu mai aibă posi­bi­li­ta­tea de a-şi ale­ge pro­fi­lul dorit sau măcar unul bine defi­nit. Insti­tu­ţi­i­le în cau­ză, încer­când din pro­prie ini­ţi­a­ti­vă să „mixeze” pro­fi­lu­ri­le real şi uma­nist într-o sin­gu­ră cla­să.

De ase­me­nea, pen­tru com­ple­ta­rea cla­se­lor şi păs­tra­rea locu­ri­le de mun­că ale cadre­lor didac­ti­ce şi mana­ge­ri­a­le, insti­tu­ţi­i­le de învă­ţământ recurg la anu­mi­te şire­tli­cu­ri, for­mând cla­se licea­le şi admit la stu­dii toţi dori­to­rii, indi­fe­rent de nive­lul lor ini­ţi­al de pre­gă­ti­re. „Copi­ii sunt sacri­fi­ca­ţi pen­tru niş­te ambi­ţii per­so­na­le. Ast­fel, am ajuns în situ­a­ţia în care apro­xi­ma­tiv 80% din lice­e­le din sate au doar câte o cla­să şi nu mai mult de 15 ele­vi”, menţio­nea­ză exper­tul.

Orele opţionale, provocarea cadrelor didactice

Potri­vit expe­rţi­lor, învă­ţămân­tul liceal poa­te deve­ni mai atrac­tiv doar în cazul în care se va orien­ta spre dorinţe­le ele­vi­lor şi nece­si­tă­ţi­le lor de pre­gă­ti­re pro­fe­sio­na­lă ulte­ri­oa­ră. În ace­la­şi sens, cre­ş­te­rea pon­de­rii dis­ci­pli­ne­lor opţio­na­le şi extin­de­rea lis­tei aces­to­ra va per­mi­te ele­vu­lui să-şi con­stru­ias­că un pro­fil de învă­ţa­re orien­tat spre vii­toa­rea carie­ră pro­fe­sio­na­lă.

„Posi­bi­li­ta­tea ele­vi­lor de a-şi ale­ge sin­gu­ri dis­ci­pli­ne­le opţio­na­le le per­mi­te să-şi con­stru­ias­că tra­see par­ti­cu­la­re de învă­ţa­re con­form talen­te­lor, inte­re­se­lor şi nevo­i­lor de for­ma­re a pro­pri­u­lui sis­tem de ati­tu­di­ni şi valo­ri, de moti­va­re pen­tru învă­ţa­rea şi par­ti­ci­pa­rea acti­vă la pro­pria for­ma­re, uti­li­za­rea mai efi­cien­tă a resur­se­lor prin con­cen­tra­rea efor­tu­ri­lor per­so­na­le, a tim­pu­lui şi capa­ci­tă­ţi­lor indi­vi­du­a­le asu­pra stu­di­e­rii dis­ci­pli­ne­lor de orien­ta­re spre vii­toa­rea pro­fe­sie”, este de păre­re Ana­tol Gre­mals­chi.

Stu­di­ul mai ara­tă că pon­de­rea dis­ci­pli­ne­lor opţio­na­le este foar­te joa­să şi în mul­te cazu­ri ele sunt impu­se ele­vu­lui.
Cer­ce­tă­ri­le au demon­strat că aces­tea repre­zin­tă pen­tru cadre­le didac­ti­ce ade­vă­ra­te pro­vo­că­ri, care vor orien­ta pro­fe­so­rii spre cre­ş­te­rea nive­lu­lui de pre­gă­ti­re pro­fe­sio­na­lă, ame­li­o­ra­rea cali­tă­ţii şi cre­ş­te­rea gra­du­lui de res­pon­sa­bi­li­ta­te.

Cauzele eşecurilor de la BAC

„Copi­ii care au picat BAC-ul sunt niş­te vic­ti­me ale igno­ranţei, inte­re­se­lor per­so­na­le şi a lip­sei de pro­fe­si­o­nism a cadre­lor didac­ti­ce. Părinţii, ele­vii, cadre­le didac­ti­ce şi con­du­ce­rea lice­e­lor tre­bu­ie să coo­pe­re­ze pen­tru a înţe­le­ge ce e mai bine pen­tru un copil. Şco­li­le în care nu sunt sufi­cienţi învă­ţă­to­ri ar tre­bui închi­se, pen­tru a-i ofe­ri copi­lu­lui posi­bi­li­ta­tea de a mer­ge la un liceu raio­nal, unde acti­vea­ză cadre didac­ti­ce cali­fi­ca­te”, menţio­nea­ză direc­to­rul de pro­iec­te IPP. 

În ter­me­ni sta­tis­ti­ci, şanse­le unui elev dintr-un liceu mic de a pro­mo­va exa­me­nul de baca­la­u­re­at sunt cu cir­ca 30 la sută mai mici decât şanse­le unui elev dintr-un liceu mare. Ace­ea­şi legi­ta­te se ates­tă şi în cazul note­lor de la exa­me­ne­le de baca­la­u­re­at. Con­form ten­dinţe­lor sta­tis­ti­ce, note­le ele­vi­lor din lice­e­le mici sunt mai mici decât cele ale ele­vi­lor din lice­e­le mari.

Ana­li­za date­lor sta­tis­ti­ce refe­ri­toa­re la note­le obţi­nu­te de ele­vi pe par­cur­sul ani­lor de liceu şi cele lua­te la exa­me­ne­le de baca­la­u­re­at rele­vă fap­tul că între ele exis­tă dife­renţe sem­ni­fi­ca­ti­ve. Sunt înre­gis­tra­te cazu­ri în care note­le date de cadre­le didac­ti­ce din liceu sunt mai mari cu pes­te trei punc­te în raport cu note­le de la baca­la­u­re­at.

„Învă­ţămân­tul tre­bu­ie să fie axat pe elev, să-i ofe­rim posi­bi­li­ta­tea de a se dezvol­ta, dacă e mai bun, să ajun­gă într-o şcoa­lă mai bună, să nu încur­căm ega­li­ta­tea şanse­lor cu nive­la­rea sau omo­ge­ni­za­rea în sen­sul rău al cuvân­tu­lui”, a sub­li­ni­at exper­tul.

În articol au fost utilizate materialele Proiectului „Consolidarea politicilor educaţionale şi creşterea nivelului de susţinere a acestora de către beneficiarii direcţi şi indirecţi ai sistemului educaţional”, finanţat de Fundaţiile pentru o Societate Deschisă prin intermediul Fundaţiei Soros-Moldova şi desfăşurat în parteneriat cu Ministerul Educaţiei. Opiniile din acest articol aparţin autorilor şi nu reflectă în mod neapărat poziţiile Institutului de Politici Publice, Fundaţiilor pentru o Societate Deschisă, Fundaţiei Soros-Moldova şi Ministerului Educaţiei. 

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul sa nu publicam sau sa ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ura de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *