”Politicienii sunt doar nişte fiinţe umane care servesc cetăţenii”

Procedura de votare a Guvernului Filip în Parlament, de acum câteva săptămâni, a adus suspiciuni de intransparenţă şi probleme de integritate asupra clasei politice actuale. Pe lângă faptul că nu a fost pus în discuţie programul de guvernare, nici nu au fost discutate candidaturile miniştrilor, fiind votaţi in corpore, cetăţenii R.Moldova au rămas nedumeriţi şi de gestionarea situaţiei de după vot. Deşi în stradă s-au produs proteste, conducerea Parlamentului nu a emis comunicate, nu a ieşit în presă să explice situaţia, cu atât mai mult – nu a ieşit public să comunice cu cetăţenii.

Reporterii de Gardă au avut posibilitatea să viziteze recent mai multe instituţii publice europene, inclusiv Parlamentul Austriei, dialogând cu conducerea acestor instituţii despre transparenţă şi comunicarea cu cetăţenii.

10000 de oameni în Parlamentul Austriei

Parlamentul de la Viena e o clădire de o rară frumuseţe, dar şi de o mare deschidere. În clădirea Parlamentului poate intra oricine, pe pagina web a legislativului austriac fiind plasată informaţia cu privire la vizite (www.parlament.gv.at/ENGL/GEBF/FUEHRUNGEN/). Totuşi, de Ziua Naţională a Austriei, se adună cei mai mulţi vizitatori, deoarece în această zi cetăţenii ştiu că pot vedea majoritatea încăperilor din Parlament, pot întâlni parlamentari, inclusiv conducerea legislativului, pot adresa întrebări şi primi răspunsuri la orice temă de interes public. În anul trecut, de Ziua Naţională a Austriei, Parlamentul de la Viena a fost vizitat de circa 10.000 de oameni.

552-Kopf-KarlheinzKarlheinz Kopf, vicepreşedintele Parlamentului Austriei, a petrecut Ziua Naţională la serviciu, comunicând cu cetăţeni din întreaga lume care au venit să vadă legislativul. El spune că mulţi vin nu doar să vadă un monument de istorie, care are peste 140 de ani, şi este păstrat într-o formă excelentă, dar să vadă la propriu şi cum funcţionează democraţia. Austria, unul dintre cele mai prospere state europene, are o istorie a independenței de doar 2 ori mai mare decât a Moldovei. Dar calea fermă şi  independentă a Austriei a pornit de la un moment foarte sigur: când ultimul soldat străin a părăsit ţara.

„După cel de-al Doilea Război Mondial, Austria a devenit o ţară liberă. Aceasta s-a întâmplat anume cu 60 de ani în urmă, în 1955, când ultimul soldat străin a părăsit Austria, şi de atunci am construit această ţară independentă”, a spus Kopf pentru ZdG. Timp de 60 de ani austriecii au construit nu doar oraşe, sate, drumuri şi infrastructură. Ei au construit instituţii cu o reputaţie bună, în care oamenii să aibă încredere. În Parlamentul Austriei poate intra orice cetăţean al lumii, fără să se legitimeze. Acolo am întâlnit ruşi, cehi, sârbi, chiar chinezi sau canadieni.

„Parlamentarii nu sunt cineva mai special”

Elizabeth şi Denis sunt doi pensionari canadieni, care au traversat oceanul ca să facă un tur al Europei. Au făcut cu bucurie şi un tur al legislativului austriac, analizând şi comparând cum funcţionează democraţia în Austria şi în Canada. Elizabeth explică de ce consideră important ca în clădirile publice să poată intra orice cetăţean. „Faptul că politicienii deschid uşile în faţa cetăţenilor înseamnă că ei se simt alături de cetăţeni, nu cineva special. Și eu cred că această deschidere e simbolică. Asta ne face să înţelegem că politicienii sunt doar nişte fiinţe umane, care, în virtutea meseriei, incearcă sa servească cetăţenii”.

În Parlamentul de la Chişinău a avut loc o singură dată o zi a uşilor deschise, atunci când a fost redeschis după reparaţii. Ulterior, această instituţie a fost calificată de către experţi drept una tot mai puţin transparentă. Jurnaliştii au fost izolaţi într-o încăpere cu pereţi opaci, iar cetăţenii află doar informaţii parţiale despre activitatea legislativului moldovenesc.

Mariana Galben este reporteră responsabilă de domeniul politic la agenţia Infoprim-Neo. Ea merge deseori la Parlament, doar că are un acces limitat la informaţii. „În sala rezervată pentru presă putem vedea doar ceea ce ne arată camerele, nu putem face observaţii personale. Iar dacă mergem în sala de şedinţe, acolo unde sunt rezervate câteva locuri pentru presă, nu avem condiţii să lucrăm, adică prize pentru laptop şi alte posibilităţi să scriem ştirile în direct. Dar cei mai dezavantajaţi sunt fotografii, acolo, în ţarcul pentru presă, munca lor nu are niciun sens”.

Şi Liliana Barbăroşie, reporteră responsabilă de domeniul politic la radio Europa Liberă, consideră că Parlamentul nu este suficient de transparent. Liliana susţine că nu doar reporterii au bariere de informare, ci şi cetăţenii. Ea face o comparaţie cu Senatul SUA, pe care a avut ocazia să îl viziteze şi să vadă deschiderea legislatorilor de acolo. „Este incredibil ca cetăţenii de la noi să poată intra liber la aleşii lor, să abordeze problemele care îi interesează, să obţină răspunsuri”.

Miliarde dispărute din bănci

Şi la capitolul transparenţă a veniturilor şi averilor comparaţia dintre legislativul de la Chişinău cu instituţiile similare din UE nu ţine. Presa de la Chişinău, inclusiv Ziarul de Gardă, a publicat mai multe articole din care reiese că legislatorii nu-şi declară deschis toate averile şi interesele.

Conducerea legislativului austriac este convinsă că informaţia nu poate fi ascunsă de cetăţeni. Karlheinz Kopf, vicepreşedintele Parlamentului Austriei, crede că democraţia înseamnă deschiderea informaţiei. „Da, totul trebuie să fie cunoscut de către cetăţeni. Democraţia depinde de libertăţi şi de acces la orice informaţii, or, altfel nu ar fi posibil să avem o democraţie legală”. L-am întrebat pe Karlheinz Kopf dacă parlamentarii austrieci sunt, la fel ca la Chişinău, mai avuţi decât cetăţenii de rând. Acesta a declarat că parlamentarii austrieci nu se regăsesc printre cei mai bogaţi cetăţeni: „Austria este una dintre cele mai bogate state din lume, un număr mare de cetăţeni au maşini şi averi obţinute prin muncă cinstită şi de succes, printre aceştia sunt şi membrii Parlamentului – ei sunt la acelaşi nivel cu alţi cetăţeni. Faptul că parlamentarii deţin maşini – nu e un subiect de discuţie în Austria, dar trebuie să menţionez că pentru parlamentari – nu există privilegii, nici pentru deputaţi, nici pentru membrii Guvernului.”

În anul trecut şi Austria  a fost zdruncinată de un scandal financiar. Colapsul Băncii Hypo Alpe Adria, naţionalizată de guvernul austriac în 2009, a fost calificat drept cel mai dezastruos fenomen bancar al acestei ţări de după cel de-al Doilea Război Mondial. Banca Hypo ar fi înghiţit peste 5 miliarde de euro din bani publici, inclusiv din deficite şi datorii de stat umflate. În anul trecut Guvernul a decis să închidă această bancă, dar acum toate instituţiile și persoanele responsabile de spălarea celor 5 miliarde sunt investigate. Parlamentul Austriei a creat propria comisie de anchetă. Orice cetăţean austriac poate afla cum se derulează, ce conţine şi când va finaliza ancheta.

Deşi cele 5 miliarde ar reprezenta doar 1 procent din PIB-ul Austriei, şi nu 15 % din PIB, cum a fost în cazul scandalului bancar din R.Moldova, cetăţenii austrieci dar şi presa nu scapă din ochi şi nu lasă în pace părţile implicate. Austriecii nu se jenează să facă glume pe seama parlamentarilor atunci când cred că problema este examinată superficial. Cu atât mai mult, politicienii acceptă criticile fără să dispună de armate de bloggeri şi comentatori care le-ar lua apărarea şi ar contraataca presa independentă sau experţii.

„Oamenii să nu obosească să ceară transparenţă”

Austriecii spun că transparenţa şi deschiderea faţă de cetăţeni nu vine de la sine, şi nici din simpla creare şi votare a unei legi. Politicienii austrieci spun că cetăţenii au un rol foarte important în responsabilizarea clasei politice, şi reuşesc cei care nu obosesc niciodată să lupte pentru valorile societăţii. „Moldova sau alte state post-sovietice au avut doar 20-25 de ani ca să construiască o democraţie. E o chestiune de dezvoltare. E necesar să aveţi oameni care fac presiuni, care lucrează pentru dezvoltare, care să nu obosească niciodată, şi să solicite în permanenţă democratizarea. Aşa a fost şi la noi, dar acum am atins un nivel înalt nu doar de bunăstare materială, dar şi un nivel înalt al democraţiei şi libertăţii pentru toţi cetăţenii. Aceasta este posibil, dar trebuie să lucraţi asupra acestui fapt, căci nu va veni de la sine”, a conchis Karlheinz Kopf, vicepreşedintele legislativului austriac într-un interviu acordat Ziarului de Gardă.

Acest articol este posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID). Opiniile exprimate aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia USAID sau a Guvernului SUA.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. Simion

    RM e o vaca. O hranesc cetatenii si o mulg politicienii carele…sunt de doua feluri; cautati de politia lui Kizdan&Kakaluk sau protejati de Kizdan&Kakaluk.

  2. tarasov ion

    Bun articol,dar pana sa ajungem noi ca Austria,noi ca deschidere nu suntem nici ca Tarile Baltice,Romania,Bulgaria,Polonia,dar sa speram,,

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *