Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Moldova satelor uitate

Moldova satelor uitate

La sfârşitul anului 2014, Biroul Naţional de Statistică (BNS) a prezentat datele preliminare ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din R. Moldova. Potrivit acestuia, opt localităţi din şapte raioane nu au înregistrat nicio persoană, printre care: Cuconeştii Vechi, Edineţ; Chetrişul Nou, Făleşti; Frumuşica Nouă şi Ţâra, Floreşti; Stălineşti, Ocniţa; Dărcăuţii Noi, Soroca; Duduleşti, autonomia găgăuză.

În R. Moldova locuiesc 2 913 281 de cetăţeni, adică cu 1 mln. mai puţin decât în 2004, dintre care 3/4 locuiesc în mediul rural. Însă, pe lângă satele în care cel mai des întâlneşti vârstnici şi tineri în căutarea unui loc de muncă, mai sunt şi sate părăsite şi uitate de oameni. Unul dintre ele este satul Chetrişul Nou, unde nu e decât o singură casă şi o curte, în care familia Grosu creşte păsări.

508-sate2Rupţi de realitate

„Casa ne-a rămas de la părinţii soţului, care au decedat în urmă cu câţiva ani. Ne-am gândit să lăsăm casa, ca şi ceilalţi, dar avem patru copii şi trebuie să facem bani, ca să-i creştem şi să-i învăţăm”, ne explică Adela Grosu, care trăieşte în satul Chetriş.

Familia Grosu este singura care mai trece prin Chetrişul Nou. „În sat nu a mai rămas nimic, terenurile au fost lăsate pârloagă, iar casele s-au dărâmat şi oamenii au cărat toate pietrele”, spune cu tristeţe femeia. „Oamenii au plecat din sat încă în perioada sovietică, pentru că le era greu să trăiască acolo, unde nu era şcoală, policlinică şi tot ce aveau nevoie. Cei care trăiau acolo se simţeau rupţi de realitate”, explică Adela aranjându-şi batista pe cap şi invitându-ne în casă. Soţul său s-a dus, dis-de-dimineaţă, la Chetrişul Nou, să hrănească păsările. „E greu să ajungi în sat. Trebuie să mergi şapte kilometri, în deal. De aceea, ne ducem încolo dimineaţa, ca să fie pământul îngheţat şi mai uşor de trecut cu căruţa”, relatează femeia.

Potrivit sătenilor, mai mulţi oameni au vrut să se mute în satul părăsit, însă distanţa şi condiţiile i-au făcut să renunţe. „Oamenii au copii, care trebuie să înveţe, dar şcoala e departe şi greu de ajuns”, ne-a spus un bărbat care trecea pe lângă gimnaziul din centrul satului Chetriş.

„Viaţa e grea şi de aceea trebuie să faci tot ce-ţi stă în puteri ca să câştigi nişte bani în plus pentru a oferi educaţia cuvenită şi o viaţă mai bună copiilor”, ne-a mărturisit Adela Grosu, zâmbind obosită.

508-sate-pustii2„Au rămas doar ruinele caselor părăsite”

În satul Cuconeştii Vechi sunt două case şi un locuitor sezonier. „Un tânăr stă în acest sat doar pe timp de vară. Acolo nu e electricitate, absolut nimic. E un sat izolat”, ne spune Irina Chimacovschi, primăriţa de la Cuconeştii Noi. „Satul era populat, însă inundaţiile frecvente i-au silit pe oameni să se mute în satul de alături – Cuconeştii Noi”, relatează primăriţa.

„În Dărcăuţii Noi, Soroca, trăia doar un bătrân, care a decedat în anul 2012. Astfel, în sat au rămas doar ruinele caselor părăsite”, ne spun reprezentanţii primăriei s. Dărcăuţi.

În perioada colhozurilor, în satul Frumuşica Nouă, r. Floreşti, era o uzină de tractoare, care a fost închisă cu două decenii în urmă. „În sat erau cinci case, dar acum a rămas doar un cimitir”, explică o locuitoare a s. Frumuşica.

În urmă cu cinci ani, în satul Stălineşti, Ocniţa, locuiau opt persoane, care au decis să-şi vândă casele şi pământurile. O parte dintre aceste terenuri au fost cumpărate de un lider din s. Corestăuţi. „În sat nu au fost magazine, şcoală sau ceva care ar motiva oamenii să rămână acolo”, ne-a spus secretara de la Primăria Corestăuţi.

Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din R. Moldova s-a desfăşurat în perioada 12-25 mai 2014.