Dionis Cenușă: „Anul 2017 va fi condiționat de mai mulți „dacă”, inclusiv în context european…”

Sfâr­și­tul anu­lui 2016 a fost mar­cat, în Repu­bli­ca Mol­do­va, de înves­ti­rea unui nou șef al sta­tu­lui. Soci­a­lis­tul Igor Dodon – care a câş­ti­gat cur­sa pre­zi­denţi­a­lă din toam­nă dato­ri­tă unui agre­siv dis­curs anti-european și pro-estic, „gar­ni­sit” cu min­ciu­ni și mani­pu­lă­ri medi­a­ti­ce gro­so­la­ne – anu­nţă, prin­tre pri­o­ri­tă­ţi­le sale, revi­zu­i­rea şi chiar denu­nţa­rea Acor­du­lui de Aso­ci­e­re cu UE, dar şi alte acţiu­ni care să întoar­că Repu­bli­ca Mol­do­va din par­cur­sul euro­pean. Cât, din ceea ce a promis/promite proas­pă­tul pre­șe­din­te este bra­va­dă poli­ti­că și la ce să ne aștep­tăm, în con­text local și glo­bal, în anul 2017? Des­pre aceas­ta am dis­cu­tat cu Dio­nis Cenu­șă, ana­list poli­tic, expert aso­ci­at la „Expert-Grup”.

—  Este sau nu Igor Dodon în funcția de președinte o catastrofă pentru Republica Moldova, așa cum îl văd mulți care nu l-au votat și  care nici nu îl recunosc în calitate de șef al statului?

— Depin­de ce înțe­le­gem prin catas­tro­fă… Cert este că el va face tot ce îi stă în pute­ri pen­tru ca Repu­bli­ca Mol­do­va să rede­vi­nă un sate­lit al Rusi­ei. Ne îndrep­tăm în direc­ția unei revi­zu­i­ri a poli­ti­cii exter­ne pe ter­men lung. Nu se va întâm­pla totul ime­di­at, evi­dent. În 2017, Dodon va tato­na tere­nul, dar dacă – și acest „dacă” este o con­di­ție impor­tan­tă – el și par­ti­dul său reu­șesc să se impu­nă în ale­ge­ri­le par­la­men­ta­re, agen­da euro­pea­nă va sufe­ri schim­bă­ri seri­oa­se.

— Speram la un răspuns mai optimist…

— Opti­mis­mul ar putea veni doar de la acești ipo­te­ti­ci „dacă”. „Dacă” Dodon are majo­ri­ta­tea în Par­la­ment. „Dacă” Ucrai­na reu­șeș­te să țină piept ofen­si­vei Rusi­ei – căci, oda­tă obți­nut suc­ce­sul în Siria, unde s-a reu­șit men­ți­ne­rea regi­mu­lui Assad la pute­re, Rusia va avea mai mult timp și for­ță să se orien­te­ze spre alte punc­te stra­te­gi­ce. „Dacă”, după ale­ge­ri­le din Fran­ța și Ger­ma­nia, sanc­țiu­ni­le eco­no­mi­ce față de Krem­lin vor fi men­ți­nu­te – în caz că aces­tea vor cădea, Rusia se va revi­go­ra eco­no­mic, res­pec­tiv, Dodon va putea spe­ra la un mai mare spri­jin rusesc. Sunt con­di­ții cru­ci­a­le pen­tru ca agen­da lui Dodon să fpoa­tă fi imple­men­ta­tă.

Guver­na­rea pre­tins euro­pea­nă, la rân­dul ei, mizea­ză pe Uniu­nea Euro­pea­nă și pe asis­ten­ța ofe­ri­tă de aceas­ta și care, tot­o­da­tă, îi con­fe­ră un soi de legi­ti­mi­ta­te. Căci, chiar dacă este ofe­ri­tă țării și cetă­țe­ni­lor, aceas­tă asis­ten­ță este pre­zen­ta­tă drept o sus­ți­ne­re direc­tă a Par­ti­du­lui Demo­crat, aflat la guver­na­re. Acto­rii loca­li devin din ce în ce mai inge­ni­o­și în ceea ce pri­veș­te exploa­ta­rea fac­to­ri­lor exter­ni.

— Dacă depindem atât de mult, inclusiv financiar, de factorii externi, va porni, totuși, noul președinte revizuirea Acordului de Asociere? 

— Dodon este un actor rațio­nal și nu va face acest lucru până când nu va avea, cel puțin par­ți­al, garan­ția că spri­ji­nul ofe­rit de UE poa­te fi înlo­cu­it cu asis­ten­ță sau cu o mai mare pre­zen­ță eco­no­mi­că ruseas­că aici. De ace­ea și este inte­re­sat  de rea­du­ce­rea Rusi­ei la nivel de inves­ti­tor, de pre­zen­ță uma­ni­ta­ră și edu­ca­țio­na­lă. Pro­ble­ma va fi pusă mai tran­șant atun­ci când va avea niș­te garan­ții. Con­tea­ză, de ase­me­nea, felul în care va evo­lua Uniu­nea Eco­no­mi­că Euroa­si­a­ti­că. Cred că, dacă se va mer­ge spre aceas­tă Uniu­ne, Igor Dodon va încer­ca să con­di­țio­ne­ze și să cea­ră ceva în schimb, așa cum au făcut une­le țări din Asia Cen­tra­lă.

—  Cât de capabilă este Rusia să ducă în spate atâția „profitori”?

— Toc­mai de ace­ea ziceam că depin­dem mult de fac­to­rul extern, de sanc­țiu­ni, de pre­țul la petrol etc… Tre­bu­ie să pri­vim lucru­ri­le în com­ple­xi­ta­te. Chiar dacă ne pare că nu ne influ­en­țea­ză ale­ge­ri­le din Fran­ța, Ger­ma­nia sau Olan­da.

— Ce previziuni aveți pentru aceste alegeri?

— Având în vede­re nume­roa­se­le și răsu­nă­toa­re­le aten­ta­te tero­ris­te, pro­du­se în 2016 în Euro­pa – inclu­siv la Ber­lin, chiar în ajun de Cră­ciun -, cred că în mul­te țări din UE se va inten­si­fi­ca dis­cur­sul populist și națio­na­list. Cu cât mai mult se va inten­si­fi­ca acest dis­curs, cu atât mai greu va fi pen­tru for­țe­le pro-europene din cadrul Uniu­nii – cum ar fi Ange­la Mer­kel, care este o pro-europeană con­vin­să – să obți­nă spri­ji­nul popu­la­ți­ei. În Fran­ța, este clar că va câști­ga unul din­tre cei doi can­di­dați pro-ruși, deja depin­de dacă cel mai radi­cal sau cel mai mode­rat.

Și în Euro­pa, fri­ca de inse­cu­ri­ta­te este un instru­ment folo­sit pe larg pen­tru a mani­pu­la oame­nii. Vede­ți feno­me­nul Bre­xit. Dar bățul, și în cazul euro­pe­ni­lor, este cu două cape­te. Căci, cu cât mai mul­te fisu­ri va da pro­iec­tul euro­pean, cu atât mai mare va fi dorin­ța ina­mi­ci­lor aces­tui pro­iect de a-l nimi­ci. E ca atun­ci când vrei să dobo­ri până la capăt un ani­mal rănit… De ace­ea, secu­ri­ta­tea euro­pe­ni­lor depin­de foar­te mult de însu­și pro­iec­tul euro­pean, de capa­ci­ta­tea lui de a rezis­ta la cri­ze­le care au deve­nit un ade­vă­rat test de rezis­tenţă pen­tru lide­rii comu­ni­ta­ri. Şi pen­tru noi, agen­da euro­pea­nă depin­de de agen­da inter­nă a UE.

— Ați spus despre Igor Dodon că este un politician rațional. Cât de rațional este să începi a te război cu foști președinți?

— Cred că tre­bu­ie să mer­gem în pro­fun­zi­mea pro­ble­mei. Pro­fi­lul pre­șe­din­ți­lor pe care i-am avut până acum este cel al unor per­soa­ne sla­be, aproa­pe invi­zi­bi­le. Iar Dodon știe că, potri­vit son­da­je­lor, oame­nii își doresc un pre­șe­din­te puter­nic, care să facă ordi­ne. Să te cer­ți cu Băsescu, evi­dent, ori să lup­ți cu uni­o­niș­tii este depar­te de a face ordi­ne, dar aces­te lucru­ri mărun­te sunt o mane­vră care te aju­tă să-ți ampli­fi­ci mesa­jul toxic și să pari un pre­șe­din­te puter­nic. Așa a făcut în cam­pa­nie, unde a ope­rat cu min­ciu­ni – și nu cred că va înce­ta să facă asta. Căci este, prin exce­len­ță, un om care poa­te să trans­for­me o pro­ble­mă arti­fi­ci­a­lă în una rea­lă la nivel de per­cep­ție publi­că. Din păca­te, cu un pre­șe­din­te­le care este prin­ci­pa­lul min­ci­nos al țării, insti­tu­ția pre­zi­den­ți­a­lă va fi și mai com­pro­mi­să.

— Va reuși guvernul, declarat pro-european și cu o groază de probleme, să asigure un echilibru de putere?

— Îna­in­te de toa­te, eu cred că guver­na­rea – așa nein­te­gră şi netrans­pa­ren­tă cum o știm – este totuși pro-europeană. Ei se văd în pro­iec­tul euro­pean, chiar dacă sunt corup­ți și nu reu­șesc să livre­ze refor­me­le nece­sa­re către cetă­țe­ni – dar acest soi de „schi­zo­fre­nie” îl întâl­nim și în alte țări. Drept urma­re, avându-l pe Dodon pe extre­mă, Par­ti­dul Demo­crat are șan­să unei mici rea­bi­li­tă­ri de ima­gi­ne. Căci, ce faci când nu ară­ți prea bine? Te com­pa­ri cu cel care ara­tă și mai prost, nu?! Ast­fel, Dodon devi­ne o nece­si­ta­te pen­tru ei, un fac­tor de echi­li­bru ce îi va aju­ta să-și vân­dă mai ușor semi-adevărurile şi să devi­nă ceva mai cre­di­bil. Pen­tru că, din păca­te, cu asta se ope­rea­ză acum la nivel guver­na­men­tal – semi-adevăruri.

— Este o afirmație ce nu dă prea bine – semi-adevărurile. Pe ce se sprijină ea?

— Pe final de toam­nă am lan­sat un manu­al în care, pe lân­gă fap­tul că ofe­rim o lec­tu­ră, spe­răm noi, mai faci­lă a pre­ve­de­ri­lor juri­di­ce ale Acor­du­lui de Aso­ci­e­re, pre­zen­tăm și un tablou com­pa­ra­tiv al situ­a­ți­ei din Geor­gia și Ucrai­na – țări care au sem­nat acest docu­ment ambi­țios în ace­eași zi cu noi. Așa­dar, din punc­tul de vede­re al poten­ți­a­lu­lui de a rea­li­za refor­ma până la capăt, cel mai bine stau geor­gie­nii. Noi, care am fost poves­tea de suc­ces, sun­tem cam la ace­lași nivel cu ucrai­ne­nii, care au un răz­boi civil în des­fă­șu­ra­re. Dar, fap­tul că astăzi Kie­vul se află sub pre­siu­nea mai mul­tor pro­vo­că­ri – secu­ri­ta­tea, soci­e­ta­tea civi­lă foar­te reac­ti­vă, fac­to­rul extern, de care depin­de asis­ten­ța exter­nă -, ne face să pre­su­pu­nem că Pute­rea de aco­lo va depu­ne efor­tu­ri de euro-integrare mai mari și că ne vor depă­și. Pe alo­cu­ri, deja sun­tem codași, de fapt. Chiar dacă, așa cum am văzut din ulti­me­le vizi­te ale pre­mi­e­ru­lui Pavel Filip la Bru­xe­l­les, guver­na­rea de la Chi­și­nău este opti­mis­tă și cre­de că vom putea fi într-un pas cu Geor­gia. Eu nu sunt atât de opti­mist. Nici deblo­ca­rea asis­ten­ței buge­ta­re exter­ne, anun­ța­tă pe final de an, nu mă face mai opti­mist.

— Guvernarea este optimistă și adoptă acte legislative care, formal, se pliază pe cerințele UE. Un exemplu ar fi normele de lucru la calculator, gândite pentru binele angajaţilor. În paralel, este adoptată o controversată amnistie fiscală, care deja a fost criticată de organismele internaționale… Pentru binele cui?

— Asta noi tre­bu­ie să o cla­ri­fi­căm. Şi să punem pre­siu­ne, aşa cum s-a întâm­plat în cazul aces­tei legi, dar nu se întâm­plă în mul­te alte cazu­ri. Dese­o­ri noi punem UE în situ­a­ția de a arbi­tra în Repu­bli­ca Mol­do­va. Dar UE gân­deș­te ca un actor prag­ma­tic. Bru­xe­l­le­sul sus­ți­ne țări­le din veci­nă­ta­te pen­tru ca aces­tea să nu se  trans­for­me, din zone de rela­ti­vă secu­ri­ta­te, în expor­ta­to­ri de inse­cu­ri­ta­te. Dar și UE devi­ne mai dură. Dova­dă și fap­tul că asis­ten­ța exter­nă va fi tot mai mult focu­sa­tă pe pro­iec­te con­cre­te, nu pe spri­ji­nul buge­tar direct, care le ofe­rea un carte-blanche guver­nan­ți­lor. Aceas­ta ar putea să spo­reas­că refor­me­le struc­tu­ra­le (jus­ti­ția, admi­nis­tra­ția publi­că, sec­to­rul ener­ge­tic, com­ba­te­rea mono­po­lu­ri­lor), pre­cum și acțiu­ni­le cu efec­te tan­gi­bi­le pen­tru cetă­țe­ni. Suc­ce­sul asis­ten­ței UE depin­de atât de voin­ța poli­ti­că a auto­ri­tă­ți­lor, cât și de comu­ni­ca­rea cu cetă­țe­nii, de care Dele­ga­ția UE de la Chi­și­nău a înce­put să aibă mai mul­tă gri­jă decât ante­ri­or. Se pare că Uniu­nea Euro­pea­nă, în sfârşit, a însu­şit lecţia că, în Euro­pa de Est nu poți să ofe­ri bani „pe cuvânt de onoa­re”. Şi va acțio­na în con­se­cin­ță.

— Vă mulțumim pentru interviu şi Vă dorim un an nou cu multe realizări!

Sorina Ștefârţă
Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” pe pagina web www.api.md

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul sa nu publicam sau sa ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ura de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. alex kooper

    Nu con­si­der ca Dodon poa­te fi o catas­tro­fa in par­cur­sul Euro­pean al RM, deo­a­re­ce con­sti­tu­tio­nal el este cu mii­ne­le lega­te. Avem o con­sti­tu­tie care clar accen­tu­ea­za ca RM este o tara par­la­men­ta­ra nu?! Avem majo­ri­ta­tea par­la­men­ta­ra pro­e­u­ro­pea­na.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *