De ce sportivii străini aleg să reprezinte R. Moldova în competiţii internaţionale?

În luna august 2016, sportivul de origine ucraineană Serghei Tarnovschi a adus prima medalie la Jocurile Olimpice (JO) pentru R. Moldova. În vârstă de doar 19 ani, Tarnovschi a cucerit medalia de bronz la proba de canoe simplu pe distanţa de 1000 m în competiţia olimpică. Evenimentul a adus în vizor, pe lângă scandalul legat de suspiciunile de dopaj, şi un alt fenomen, cel al naturalizării sportivilor străini.

Comitetul Naţional Olimpic şi Sportiv (CNOS) din R. Moldova a fost fondat în 1992. „Umbrela noastră este Comitetul Internaţional Olimpic (CIO). Am evoluat la toate ediţiile JO de iarnă şi de vară. Noi suntem printre cei care avem tradiţii olimpice”, spune ex-campionul olimpic la caiac-canoe, actualul preşedinte al CNOS, Nicolae Juravschi.

Cazul Tarnovschi

În ceea ce priveşte fenomenul naturalizării sportivilor, Juravschi subliniază că „fiecare sportiv are dreptul să evolueze sau să-şi schimbe locul de trai, să se mute într-o altă ţară. Şi noi avem sportivi care evoluează pentru America, de exemplu. Acum, în septembrie, a plecat Alexei Sankov, care a fost campion european la înot. Victor Mihalache evoluează pentru România la canoe, nemaivorbind de foarte mulţi canotori care evoluează pentru Federaţia Rusă”.

Totodată, sportivii trebuie să ţină cont de ceea ce prevede Carta Olimpică. „Dacă pleci fără a avea dezlegare din ţara de origine, de la Comitetul Olimpic, de la Federaţie, atunci e necesar să stai trei ani în ţară pentru a putea evolua ulterior la JO. În cazul nostru, cu canotorii ucraineni, fraţii Tarnovschi, noi am primit dezlegare totală. Am trecut Comisia Juridică, Comisia de Etică în cadrul CIO, la care le-au dat permisiune să evolueze pentru Moldova”, adaugă preşedintele CNOS.

În acelaşi context, Nicolae Juravschi specifică faptul că fraţii Tarnovschi reprezintă un caz aparte. „Sergiu Tarnovschi a fost naturalizat când nu avea nici 15 ani, era junior, nu avea rezultate, nu era încă nimeni, să zicem aşa. Aici a crescut, aici s-a format ca sportiv, a luat recent medalie la JO. E un sportiv care pe viitor va fi de o valoare foarte mare. Deja este, că e premiant olimpic”, explică Juravschi.

Pe de altă parte, viceministrul Sportului, Ivan Florian, precizează că „nu există un criteriu după care să fie aleşi sportivii care să reprezinte R. Moldova. Ei sunt aleşi fie de Federaţie, fie singuri depun cereri la cancelaria preşedintelui pentru a obţine cetăţenia. Statul nu face un contract cu sportivii, ci cu Federaţiile, care, la rândul lor, au deja contracte cu sportivii. Ei devin cetăţeni cu toate drepturile, beneficiază, ca şi sportivii din Moldova, de burse, de premii, de finanţarea pregătirii pentru evenimente sportive, iar la sfârşitul carierei pot benefica de renta viageră, dacă au obţinut performanţe”.

Insuficienţele în sport şi motivele sportivilor naturalizaţi

Nicolae Juravschi spune că şi-a dorit mult să reanimeze proba canoe, iar pentru asta s-a gândit că ar fi nevoie de un exemplu pozitiv. „Astfel, pe fundalul fraţilor Tarnovschi, am avut anul acesta premianţi de-ai noştri la europene: Ilie Sprânceanu – Oleg Nuţă la dublu, până la 23 de ani, au luat locul doi. Cu doi-trei ani în urmă nici nu participau la campionate. Au apărut şi fete la canoe, fete care, de altfel, sunt în grupă cu Tarnovschi, se ocupă împreună. Vă daţi seama de impact”, subliniază fostul sportiv.

În privinţa suspiciunilor de dopaj ce-l vizează pe Serghei Tarnovschi, preşedintele CNOS spune că „semne de dopaj nu sunt şi eu sunt sigur că nu vor fi depistate, pentru că mă ocup personal de soarta băieţilor. E vorba de o suspecţie de contaminare, nu că s-ar fi găsit ceva substanţă în organismul sportivului care să treacă în parametrii pentru descalificare. Sportivul a folosit acele suplimente – un produs din R. Cehă, „Nutrend”, care e acreditat de toate instanţele internaţionale – şi le-a declarat tot timpul la teste. Am contractat o companie de avocaţi din America şi am expediat într-un laborator acolo toate testele necesare. După cum spun specialiştii, în privinţa medaliei nu pot fi întrebări, pentru că la JO a dat probă şi a fost negativă. I s-a stopat însă a doua participare, la dublu. E un stres şi o nedreptate, pentru că sportivul e tânăr”, completează Juravschi.

Preşedintele CNOS a reuşit să-l aducă în R. Moldova şi pe colegul său, împreună cu care a cucerit podiumul olimpic, belarusul Victor Reneischi, care, ulterior, le-a devenit antrenor fraţilor Tarnovschi. „I-am propus lui Victor să vină la noi în ţară. Acum este antrenorul principal al fraţilor Tarnovschi, e un mare sportiv şi un bun exemplu pentru generaţia nouă şi pentru alţi antrenori”, mai spune Juravschi, adăugând că ar trebui să dezvoltăm probele sportive şi să avem sportivii noştri, „dar ne dăm seama şi de faptul că pentru a ajunge cu un sportiv la nivel de podium olimpic e nevoie de investiţii serioase şi de cadre. Nu fiecare antrenor poate educa campioni olimpici, premianţi. La noi baza materială lasă de dorit, asigurarea lasă de dorit, alimentaţia şi partea refacerii la fel. Şi cadrele sunt o problemă, pentru că nivelul de salarizare nu este atât de avantajos pentru ei şi pleacă peste hotare”, ne mai spune Juravschi.

Viceministrul Sportului, Ivan Florian, accentuează că „acum două săptămâni, un sportiv din Austria a primit cetăţenia R. Moldova. El va reprezenta ţara noastră, sperăm că şi la JO, la schi alpin. Acum, este plecat pentru a se pregăti. Va lua totul de la zero, trebuie să acumuleze puncte, să intre în cupele mondiale, are de muncă până a ajunge acolo unde era nivelul lui la cupele mondiale. Iniţial, nu era sigur că va nimeri în lotul de bază al ţării sale, aşa că a venit la noi”.

Nicolae Juravschi, la rândul său, subliniază că „uneori, sportivii naturalizaţi sunt mai devotaţi, mai cu suflet şi mai cu inimă arborează şi poartă drapelul decât cei locali. Acum vedem ce miză se pune pe medalii, şi în cazul în care ţara e pe podium este o mândrie enormă. Sportivii naturalizaţi primesc şansa şi ocazia de a-şi demonstra potenţialul. Oleg Tarnovschi era în unele cazuri şi ignorat în Ucraina”.

Fraţii Tarnovschi se află acum la antrenamente peste hotarele ţării. Alţi sportivi naturalizaţi au ales să facă antrenamente în ţările lor de origine, luând în calcul faptul că acolo beneficiază de condiţiile necesare pentru aceasta.

Din Ciukotka în Moldova

Şi în baschet vin sportivi din străinătate în R. Moldova. Vasko Atanasov este din Macedonia şi antrenează al doilea sezon la rând echipa „Admirals”. Atanasov a venit în Moldova la invitaţia managerului echipei, Nicolai Morari. Spune că îi place să lucreze în R. Moldova şi se simte ca acasă aici. Atanasov mai spune că beneficiază de condiţii bune de muncă, deşi întotdeauna este loc de mai bine. „Baschetul se joacă mai profesionist în ţara mea. Cred că asta este diferenţa principală. În rest, este vorba doar de procesul de organizare. Nu a fost o decizie grea să plec din Macedonia, cunoşteam majoritatea băieţilor, îmi ştiam echipa. Avem încă doi băieţi veniţi de peste hotare în echipă şi ei s-au adaptat destul de bine aici”, relevă Vasco, care, de altfel, dispune şi de posibilitatea de a antrena echipa naţională. Vasco l-a convins şi pe prietenul său, Alexandar Sajkarov, să vină în echipă. Acesta este, de asemenea, pentru al doilea sezon aici.

Filip Sandriev este unul dintre jucătorii „Admirals” veniţi în Moldova. Se află aici de cinci ani şi speră să capete experienţă în domeniul său. „A fost ceva nou pentru mine, am venit de la capătul Pământului, din Ciukotka. Aici, în Moldova, e cu totul altă atmosferă. E nevoie să lupt cu mine însumi în fiecare zi”, spune, sfios, Filip.

Evghenii Pogorelov este din Cahul, R. Moldova, iar la 18 ani a venit la Chişinău. Primii doi ani a lucrat cu un antrenor din America în cadrul aceleiaşi echipe de baschet. Pogorelov spune că nu există conflicte între sportivii veniţi şi cei băştinaşi. „Dacă apare posibilitatea de a ne antrena împreună, e şi mai bine, pentru că astfel putem învăţa câte ceva unii de la alţii”, precizează tânărul.

„Motivele pentru care sportivii aleg să reprezinte R. Moldova în competiţii internaţionale sunt frica că nu vor fi incluşi în primul lot al ţării de baştină sau conflictele cu Federaţia de profil din ţara respectivă. Menţionăm că în acest an au fost mărite bursele pentru sportivi de la 15 mii la 25 mii de lei, normele financiare au fost mărite, primele au crescut cu 30 %, sportivii beneficiază de finanţare pentru cantonamente şi pregătiri pentru concursuri”, conchide Ivan Florian, subliniind că, totuşi, nu putem concura cu alte state în ceea ce priveşte suportul financiar oferit sportivilor.