Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Campania „Cheamă ZdG în satul…

Campania „Cheamă ZdG în satul tău”: Flămânzi şi fără lucru, în lista de aşteptare a pensiei

Un sat înfofolit în zăpadă, pe fundalul unei naturi adormite. Aşa am descoperit satul Coropceni din raionul Teleneşti. Înconjurat de un lac îngheţat, un viitor patinoar sub cerul liber pentru copii, satul Coropceni îşi ascunde sub stratul subţire de zăpadă cele 426 de gospodării, iar vântul rece de iarnă colindă prin cele peste 50 de case în care de mulţi ani nu mai trăieşte nimeni.

Primul lucru pe care îl facem este să trecem pe la poştă, locul unde ştirile prind contur, unde sunt depănate amintiri, momente fericite sau triste pe care le trăiesc sătenii. La uşa oficiului poştal s-a format un rând de oameni care au venit să-şi primească pensia sau să achite facturile. „La ZdG este abonată o singură persoană – Petru Sprânceană. Ne-ar plăcea să avem mai mulţi abonaţi, dar ce să le faci, sărmanii oameni primesc pensii atât de mici, că nu le ajung nici de pâine”, explică Tatiana Leu, una dintre poştăriţe, în timp ce completează fişa de pensie a unei localnice.

„Avem 50 de ani, dar arătăm de 70”

Cea mai mare grijă a sătenilor este ce vor face mâine. Cum vor supravieţui şi ce „surprize” le pregătesc cei de la guvernare?

„Acum o lună, calculam că mi-au mai rămas încă patru ani şi voi ieşi la pensie, dar am auzit la ştiri că guvernanţii au majorat vârsta de pensionare. Mi-a venit să strig de amar. Acum chiar nu mai ştiu ce să fac”, se vaietă Lilia Rusu din Coropceni. Femeia nu are un loc de muncă stabil. Ea supravieţuieşte datorită muncii sezoniere şi roadelor adunate de pe pământul pe care îl are. „E greu să-ţi găseşti un loc de muncă în sat, unde nu este nicio fabrică, nimic. Aici poţi doar îngriji pământul, dar asta nu-ţi ajunge să trăieşti tot anul. Sunt zile în care ajungi să nu ai din ce-ţi cumpăra măcar jumătate de pâine. Dar acum…”, oftează femeia.

„Cei de la conducere îşi amintesc de noi doar la alegeri, apoi uită şi dau cu piciorul în cei care i-au ales, având încredere în ei. Acum majorează vârsta de pensionare tot spre binele lor, ca să-şi mărească salariile şi să plătească mai puţin oamenilor care au lucrat cinstit o viaţă. Ne fură şi bătrâneţea, şi puţinul pe care-l avem sau urma să-l avem”, adaugă Nicolae Vechiu, completând un abonament la un ziar local.

„La alegeri aşteptăm să vină unul mai bun la conducere. Votăm. Sperăm că facem alegerea corectă, dar tot peste un nemernic nimerim. În cele din urmă, poporul rămâne oprimat şi derutat. Lumea de la noi, de când este, rabdă şi rabdă, dar nu a mai rămas mult şi nu se va mai alege nimic din noi”, susţine Lilia Rusu, aranjându-şi broboada şi trecând cu mâna peste faţa conturată de riduri adânci, arse de vântul rece. „Uitaţi-vă la noi. Avem 50 de ani, dar arătăm de 70. Apoi, puţini oameni din sat, mai ales bărbaţii, ajung la vârsta de 60 de ani. Toţi suntem bolnavi din cauza sărăciei, muncii grele, istovitoare şi a disperării din care gustăm zilnic”, adaugă Lilia.

63 de ani – vârsta de pensionare

Sătenii spun că iniţiativa de a majora vârsta de pensionare era posibilă doar în cazul în care nivelul de viaţă al oamenilor din R. Moldova ar fi fost la fel ca cel din Uniunea Europeană. „Acolo, în UE, oamenii o duc altfel, au un alt salariu, au alte condiţii de viaţă, au un sistem medical dezvoltat şi trăiesc mai mult… Apoi, acest proiect de majorare a vârstei de pensionare ar fi bun doar în cazul în care oamenii de la noi ar avea un loc de muncă stabil, fiind asiguraţi că nu vor sta pe drumuri până la ieşirea la pensie”, opinează Ion Curchi, directorul gimnaziului din sat.

Proiectul privind reformarea sistemului de pensii a fost votat vineri, 16 decembrie, în lectură finală cu votul a 51 de deputaţi din majoritatea parlamentară. Astfel, din 2017, vârsta de pensionare va creşte treptat în R. Moldova, iar bărbaţii şi femeile vor ieşi la pensie la aceeaşi vârstă, 63 de ani. Adică, vârsta de pensionare pentru bărbaţi va creşte de la 62 la 63 de ani, câte patru luni anual, şi va fi atinsă la 1 ianuarie 2019, iar pentru femei va creşte câte şase luni anual şi va fi atinsă pe 1 iulie 2028. Şi stagiul de cotizare pentru femei şi bărbaţi va fi acelaşi – de 34 de ani. Stagiul de cotizare pentru bărbaţi se va stabili începând cu 1 iulie 2018, iar pentru femei de la 1 iulie 2024. Proiectul prevede şi o nouă formulă de calculare a pensiei, care va face posibilă crearea unui nou serviciu ce va oferi cetăţenilor oportunitatea de a-şi calcula viitoarea pensie.

„Aşa fac doar hoţii”

Oamenii sunt nemulţumiţi şi de faptul că multe decizii importante au fost luate în pripă, pe timp de noapte. „Noul guvern a fost învestit noaptea, mai nou şi procurorul general, repede s-a votat şi majorarea vârstei de pensionare şi amnistia fiscală… aşa fac doar hoţii: pe când lumea doarme sau se pregăteşte de sărbători, ei îşi votează legile şi învestesc în funcţii de frunte oamenii de care au nevoie. Noi le-am dat votul de încredere, iar ei îşi arată adevărata faţă”, spune Lilia Rusu.

„Guvernul a insistat şi a adoptat pe furiş proiectul de majorare a vârstei de pensionare, deşi a fost criticat de mulţi experţi şi de sindicate. Propunerile societăţii au fost ignorate, folosindu-se momentul în care lumea e preocupată de sosirea sărbătorilor de iarnă. Menţionăm că termenul limită pentru prezentarea propunerilor de la societatea civilă a fost stabilit de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale până la 14 decembrie, însă executivul a aprobat proiectele de acte legislative ce ţin de reforma sistemului de pensii deja pe 5 decembrie, iar Parlamentul le-a votat în prima lectură pe data de 8 decembrie în condiţii nocturne, fără nicio consultare cu societatea civilă”, susţin reprezentanţii Uniunii Pensionarilor din R. Moldova.

Pentru a intra în vigoare, legea trebuie promulgată de preşedintele R. Moldova. Amintim că, până în prezent, vârsta de pensionare pentru bărbaţi constituia 62 de ani, iar pentru femei – 57 de ani. Potrivit statisticilor, în R. Moldova sunt aproximativ 680 de mii de pensionari.

„Nu producem nimic, doar consumăm”

Tot mai grea este viaţa în mediul rural, recunoaşte primarul satului Coropceni, Nicolae Badan. El este la al treilea mandat şi, din 2007, a reuşit, cu ajutorul mai multor granturi europene, să alimenteze gospodăriile din sat cu gaze şi apă. De asemenea, a fost reparată grădiniţa şi şcoala. „Acum, situaţia devine tot mai grea. Statul a mai scos nişte bani din bugetul primăriei şi am fost nevoiţi să mai tăiem din salarii. Nu mai avem din ce repara casa de cultură, care mai are puţin şi se dărâmă. Într-o stare complicată e şi clădirea primăriei. Când e frig, lipim peliculă la geamuri ca să nu îngheţăm, ca în anii ‘60. Dar nu avem din ce face reparaţii. Timpuri grele trăim…”, zice primarul.

Potrivit lui, ocupaţia principală a oamenilor din sat este agricultura, care „este pusă pe brânci”, la fel ca în toată Moldova. „Acum câţiva ani, mai mulţi tineri au revenit acasă şi au plantat livezi, vii, au încercat să facă ceva aici, dar au renunţat când au văzut că nu au unde vinde roada. Astfel, au lăsat totul şi au plecat iarăşi peste hotare, în sat rămânând mai mulţi bătrâni”, explică primarul.

„Puţini tineri au mai rămas în sat. În acte e scris că trăiesc în Coropceni, dar, de fapt, trăiesc în Portugalia sau Italia de zeci de ani. Şi acest lucru este clar. Situaţia la noi este dramatică, pentru că nu avem o bază economică. Nu producem nimic, doar consumăm”, spune directorul gimnaziului, unde învaţă circa 180 de elevi.

Ion Curchi, directorul gimnaziului din Coropceni

„În urmă cu câţiva ani, am încercat să atragem investitori străini, ca să deschidă o fabrică şi oamenii să aibă unde munci, dar aceştia au refuzat, atunci când au văzut drumul, şi au spus că e greu să deschidă o fabrică, când transportarea produselor va fi atât de anevoioasă”, îşi aminteşte primarul.

„Oamenii de la sat sunt necăjiţi. Nivelul de mortalitate e foarte înalt. Femeile trăiesc mai mult, dar bărbaţii mor pe-un capăt. Dar ce să faci dacă nu ai unde lucra? Nici să pleci undeva nu poţi, pentru că şi acolo trebuie bani. Oamenii de la noi au fost şi sunt bătuţi de cei de la guvernare. Se spune că nimic nu este veşnic, însă acest lucru e veşnic la noi”, constată Nicolae Vechiu, un locuitor din Coropceni.

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, durata medie a vieţii în R. Moldova în anul 2015 a constituit 71,5 ani, la bărbaţi – 67,5 şi la femei – 75,5 ani. Totodată, în acelaşi an s-a înregistrat o uşoară creştere a numărului decedaţilor în raport cu 2014. Durata medie a vieţii populaţiei din mediul urban este mai mare cu circa patru ani comparativ cu mediul rural.