Vrem în Europa „mimând” reforme
Despre integrarea R. Moldova în UE se vorbeşte încă din anii ’90, aproape imediat după obţinerea Independenţei. Tot de atunci se discută despre avantajele şi dezavantajele acestei integrări. De aceea, ne-am propus, de Ziua Europei, să întrebăm cetăţenii R. Moldova: 1. Vor sau nu ca ţara noastră să devină membră UE? 2. Ce fac autorităţile ca să grăbească aderarea? 3. Cum s-ar schimba viaţa noastră dacă am deveni un adevărat stat european?
Integrarea R. Moldova în UE a fost tema principală în discursurile pline cu promisiuni ale fracţiunilor politice de orientare proeuropeană. Viitorul conturat frumos, al unei ţări dezvoltate, în care cetăţenii ar avea un nivel de trai decent, ne-a capturat voturile la ultimele alegeri parlamentare şi locale. Astfel, ne-am lăsat momiţi de promisiunile depozitate acum pentru viitoarea campanie electorală sau pentru o eventuală schimbare a guvernului.
Fortăreaţa democraţiei şi transparenţei
În acest an, în R. Moldova, evenimentele consacrate Zilei Europei s-au desfăşurat la 14 mai. În cadrul evenimentului, Nicolae Timofti, şeful statului, a declarat că pentru dezvoltare, R. Moldova are nevoie să devină membră a UE. „Europa unită a devenit o fortăreaţă a democraţiei, a libertăţii, a transparenţei, a diversităţii şi a incluziunii. Valori care exprimă, de fapt, esenţa UE”, a subliniat şeful statului. Nicolae Timofti a remarcat şi importanţa alegerilor prezidenţiale din toamnă. „Ne propunem deşteptarea conştiinţei civice, ridicarea nivelului de cultură politică. La 30 octombrie, urmează să alegem prin vot direct şi universal preşedintele ţării. Cultura participativă, în spiritul normelor europene, înseamnă însă un vot conştient, raţional, bine gândit, şi nu unul cumpărat cu pomeni electorale. De noi depinde dacă vom merge spre un viitor european sau vom alege amurgul conservării flagelului corupţiei şi a instituţiilor de stat controlate de factori politici. Pentru edificarea unui stat de drept, e de datoria noastră să clădim un stat în care să domine dictatura legii şi nu a unei singure persoane, partid politic sau grup de interese. R. Moldova îşi merită locul în marea familie europeană. UE e numitorul nostru comun”, a subliniat Nicolae Timofti.
De aceeaşi părere este şi edilul capitalei, Dorin Chirtoacă: „Trebuie să înţelegem că Europa înseamnă un mod de viaţă sănătos şi o economie puternică. Dacă vom fi parte a economiei europene, vom avea un colţ sub soare, unde munci, câştiga decent şi o perspectivă de a trăi liber, paşnic, armonios şi prosper în R. Moldova”.
Pirkka Tapiola, şeful Delegaţiei UE în R. Moldova, a confirmat că relaţiile cu ţara noastră sunt cele mai puternice şi ambiţioase dintre cele cu alţi parteneri UE. „R. Moldova e foarte aproape de familia europeană. Şi ca în orice familie, relaţiile se bazează pe valori comune, încredere reciprocă şi dialog onest. Oamenii din R. Moldova pot privi la UE ca la un exemplu unde respectarea regulilor face posibilă dezvoltarea. Uniunea Europeană colaborează cu R. Moldova pentru o viaţă mai bună, pentru o economie mai bună, pentru un stat mai bun”, a subliniat oficialul.
Aspirăm să devenim membri UE?
La 14 mai, plimbându-ne prin Orăşelul European, am întrebat oamenii dacă vor sau nu ca R. Moldova să devină membră UE. Ce fac autorităţile ca să grăbească aderarea? Cum s-ar schimba viaţa noastră dacă am deveni un adevărat stat european?
Gheorghe Capitan, inginer pensionar, susţine că îl întristează faptul că R. Moldova încă nu a devenit membră UE. „Am călătorit prin toată Europa şi am văzut lucruri frumoase. Acolo totul funcţionează corect. De exemplu, putem să comparăm calea ferată din ţările UE cu cea din R. Moldova. A lor este modernă, iar a noastră e ruginită, iar trenurile se mişcă cu viteza melcului. Vagoanele sunt vechi şi ai impresia că se vor risipi pe drum”, constată bărbatul. El consideră că, pentru a ajunge în UE, la conducerea statului trebuie să aducem „oameni cu mintea dezvoltată, trează, tânără, care pot şi vor să dezvolte ţara. Acum avem conducători care în timpul campaniei electorale promit multe, oamenii îşi vând votul pentru o sticlă de ulei sau alcool, iar mai apoi ne trezim că dăm în aceleaşi gropi, ne lovim de aceleaşi bare care ne sparg capetele, şi aşa suntem unde suntem astăzi”, suspină Gheorghe Capitan, care e de părere că autorităţile de la noi nu vor să ajungem în UE pentru că acolo nu ar mai avea aceeaşi influenţă. Gheorghe Capitan este convins că dacă R. Moldova ar fi în UE, viaţa noastră s-ar schimba în bine. „Vom simţi această schimbare pentru că legea va fi în capul mesei, dar nu așa cum e la noi în Parlament, unde se votează legi care fie nu sunt în folosul comunităţii, fie nu sunt aplicate şi respectate”.
„Tema aderării R. Moldova la UE e discutată de 14 ani, cu regret, însă, nu suntem încă în UE. Chiar şi după atâţia ani de discuţii, mulţi cetăţeni ai R. Moldova nu s-au decis dacă vor sau nu să ajungă în UE. Cei care nu vor în UE se tem de standardele europene, de un progres tehnic european pe care noi nu îl avem acum. În R. Moldova, unele politici stopează reformele. Oare chiar atât de mult ar trebui să dureze drumul nostru spre UE? Cred că R. Moldova ar avea succes dacă politicienii s-ar concentra mai mult şi ar lucra intens pentru realizarea promisiunilor. Sper că, într-un an–doi, vom reuşi să fim membri ai UE, în caz contrar vom eşua. O reformă nu trebuie să fie făcută timp de 10—15 ani, aceasta nu este deja o reformă, ci o irosire a banilor şi o boală severă a ţării”, este de părere Vasile Malai, din Chişinău.
„Cei care fură îşi permit să construiască case de milioane”
Proeuropean este şi Sergiu Spinei, care afirmă că R. Moldova trebuie să ajungă în UE, pentru că astfel vom avea legi egale pentru toţi. „Cei care nu vor să facem acest pas important şi vital pentru ţara noastră se tem că nu vor mai putea fura. UE înseamnă reguli în toate. Nu face daune la vecin şi trăieşte liber. Iar autorităţile noastre vor dezordine în întregul sistem ca să poată fura. Cu toate acestea, sunt sigur că vom ajunge în UE, pentru că ţara noastră e mică şi dacă am avea o conducere care s-ar îngriji de nevoile cetăţenilor, am face un progres enorm. Trebuie să schimbăm mentalitatea. Mentalitatea noastră este de oameni înrobiţi timp de peste 200 de ani. Genetic ni s-a transmis că trebuie să vină rusul să ne spună cum trebuie să facem ordine în ograda noastră. Noi nu avem simţul de patrie, nu avem cultura pe care ar trebui să o avem, nu avem nimic, pentru că am fost distruşi ca naţiune, de-a lungul celor câteva secole, ne este frică să ne impunem şi să demonstrăm că suntem cu adevărat buni”.
„R. Moldova va ajunge mai repede în UE dacă nu se vor mai fura miliarde. Dacă vor vrea cu adevărat şi vor munci asiduu, cetăţenii vor avea posibilitatea să ajungă în UE. De fapt, moldovenii deja beneficiază din plin de apropierea de UE, având posibilitatea să călătorească doar cu paşaport biometric. Astfel, oamenii pot vedea cum este viaţa în UE şi ce trebuie să facă în ţara lor pentru a ajunge la standarde europene. Urmărind politica şi actorii politici din R. Moldova, pot spune că politicienii mai mult mimează reformele şi se gândesc la propriul buzunar şi la propriile interese, decât la oamenii pe care trebuie să-i reprezinte. Acest lucru e evident atunci când ne uităm la averile acestora. Deşi R. Moldova este o ţară în care nivelul de trai al oamenilor este unul foarte scăzut, vedem cum pe străzi circulă automobile scumpe, iar cei care fură îşi permit să construiască case de milioane”, susţine Wiktor Slakin, un polonez venit la Chişinău.
Avantajele şi dezavantajele integrării
Potrivit analiştilor politici, integrarea europeană în UE înseamnă justiţie independentă şi combaterea corupţiei. Având în vedere că R. Moldova se află în topul ţărilor în care corupţia încă este un fenomen destul de răspândit, orientarea proeuropeană poate reduce din acest flagel. Un alt avantaj este libera circulaţie, iar ca rezultat – interacţionarea cu diverse culturi. Liberalizarea regimului de vize cu UE deja a devenit realitate, iar astăzi cetăţenii moldoveni nu mai au nevoie de vize pentru a călători în Europa.
În ceea ce priveşte dezavantajele, se vorbeşte mult despre costurile pe care vor trebui să le plătească diverşi agenţi economici, în special cei de mediu, pentru a se alinia la standardele europene. În general, dezavantajele integrării ţin de costurile pe care le va suporta atât statul, cât şi cetăţenii în parte. Este vorba despre costurile publice, care vor fi acoperite din bugetul de stat, costurile private, care vor fi suportate de întreprinderi, societăţi, agenţi economici, dar şi costuri individuale. Acestea din urmă vor fi plătite de fiecare cetăţean pentru diverse reforme.
Şi cetăţenii au identificat câteva dezavantaje, participând la sondaje sociologice. Astfel, principalul dezavantaj al integrării R. Moldova în UE ar fi creşterea preţurilor, susţin unii, iar 20% din cetăţenii R. Moldova consideră că se va circula mai greu în ţările CSI.
