Un nou război rece la hotarele Republicii Moldova

Summitul NATO de la Varşovia a finalizat cu o rezoluţie de 139 de puncte, în care Federaţia Rusă este menţionată de 58 de ori, Ucraina de 34 de ori, războiul hibrid de 12 ori, Republica Moldova de 7 ori şi România de 4 ori. Summitul a demarcat o perioadă distinctă în geopolitica actuală, experţii făcând referinţă la declanşarea unui nou război rece între Rusia şi NATO.

Summitul NATO a avut loc la Varşovia în perioada 7-9 iulie şi a întrunit nu doar conducerea de vârf a celor 26 de state membre, ci şi o mare parte din cele 26 de state partenere ale acestei alianţe militare, printre parteneri fiind şi Republica Moldova.

Experţii susţin că această întrunire la nivel înalt, la care au participat premieri şi preşedinţi ai celor mai puternice state din lume, a demarcat o nouă etapă în activitatea alianţei, determinată de deteriorarea păcii din zona Europei de Est, cauzată de acţiunile Federaţiei Ruse.

Anexare, destabilizare, agresiune în Ucraina

”Acţiunile şi politicile de destabilizare ale Rusiei includ: anexarea ilegală şi nelegitimă a Crimeii, pe care nu o recunoaştem şi nu o vom recunoaşte, şi solicităm Rusiei să o returneze; violarea unor hotare suverane prin aplicarea forţei;  destabilizarea deliberată a situaţiei din Ucraina de Est, acţiuni militare provocative lângă hotarele NATO, inclusiv în regiunile Mării Negre şi a Mării Mediterane; retorica iresponsabilă şi agresivă pe chestiuni nucleare; violările repetate ale spaţiului aerian al aliaţilor NATO”, se spune în declaraţia comună a liderilor celor 28 de state membre NATO.

În declaraţie se mai menţionează că NATO a răspuns acestor destabilizări de securitate prin fortificarea posibilităţilor de apărare, printr-o prezenţă militară mai proeminentă în partea de est a teritoriului Alianţei şi prin suspendarea cooperării militare între NATO şi Rusia, dar ”rămânând deschişi dialogului cu Rusia”.

În acelaşi context, liderii NATO au reiterat susţinerea acordată statelor ameninţate de acţiunile agresive ale Rusiei, în special Ucrainei, care este în prezent victima unui război declanşat de forţe pro-ruse, dar şi Georgia şi Moldova au fost menţionate ca state expuse pericolelor de insecuritate, atât Georgia cât şi Moldova având enclave separatiste, unde sunt dislocate forţe militare ruse.

”Vă rugăm să transformăm trupele ruse”

Şi ministrul Anatol Şalaru a participat la lucrările summitului, ţinând un discurs în care a menţionat expres necesitatea de retragere a forţelor armate străine de pe teritoriul statului neutru R. Moldova. ”De 25 de ani pe teritoriul R. Moldova staţionează ilegal trupele Federaţiei Ruse. Vă adresăm rugămintea de a ne susţine în iniţiativa de transformare a misiunii din regiunea transnistreană a R. Moldova într-o misiune civilă multinaţională, iar armata şi muniţiile Federaţiei Ruse să fie evacuate de pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu angajamentele internaţionale asumate”, a declarat Şalaru.

Solicitat de ZdG să explice modul în care NATO ar putea susţine Moldova să determine armata rusă să plece, ministrul Şalaru a specificat că R. Moldova trebuie să acţioneze pe plan intern, în primul rând, mai ferm şi mai consecvent, prin controlul asupra militarilor ruşi care vin şi pleacă, iar NATO să sprijine Moldova în reformele lansate în Armata Naţională.

R. Moldova va primi susţinere, de vreme ce mai mulţi lideri ai statelor NATO au declarat sprijin pentru fortificarea hotarului de est al Alianţei, care înseamnă hotarul cu România şi Bulgaria. În textul rezoluţiei se specifică expres ajutorul care este necesar pentru a fi acordat R.Moldova, doar că membrii Alianţei constată că orice stat care aspiră la cooperare şi parteneriate cu NATO trebuie să facă reforme şi să combată corupţia.

”În cadrul summitului trecut, care a avut loc la Wales în 2012, a fost extinsă cooperarea cu Moldova. De atunci, Alianţa şi partenerii au acordat un suport extins pentru reforma cadrului de apărare. Aliaţii sunt determinaţi să continue acest suport, astfel încât Moldova să se poată bucura de un viitor stabil, sigur şi în condiţii de securitate, în concordanţă cu valorile democratice europene. Pentru a realiza un asemenea viitor, Moldova trebuie să rămână devotată implementării reformelor în beneficiul cetăţenilor săi”, se mai spune în rezoluţia Summitului NATO de la Varşovia.

Statele neutre cooperează cu NATO

Deşi R. Moldova este un stat neutru, potrivit Constituţiei, în cazul unei agresiuni militare ar avea nevoie de susţinere şi cooperare. Chiar dacă una dintre armele propagandistice ruse spune că NATO ar atrage şi ar domina statele mici, experţii explică că NATO nu primeşte state care nu doresc aceasta, şi cooperează cu orice stat, inclusiv neutru, dacă acest stat acceptă cooperarea.

Iurie Reniţă, Ambasadorul R.Moldova la NATO, a declarat pentru ZdG că, deocamdată, ”Nu s-a pus problema aderarii R.Moldova la NATO. Este şi Constituţia R.Moldova care prevede aceasta, dar există şi actele NATO care specifică modul de aderare şi principiul benevol. Chiar la înmânarea scrisorilor de acreditare domnului Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, dumnealui a iterat foarte clar două chestii fundamentale: NATO respectă cu fermitate suveranitatea şi integritatea R.Moldova. De asemenea, respectă strict principiul de neutralitate. Vreau să menţionez că există mai multe state care au înscris în Constituţie principiul de neutralitate, dar colaborează cu NATO pe principii de fortificare a păcii în zonă. Elveţia, Finlanda, Austria, Suedia sunt state neutre care au relaţii de colaborare cu NATO de sute de ori mai avansate decât Moldova, şi nu sunt afectate sau dezavantajate de această colaborare”, a declarat Ambasadorul Reniţă pentru ZdG, adăugând că ”Nu e cazul să căutam peste tot ”chipul duşmanului”, după cum ne sperie teoriile propagandistice. Suntem un stat paşnic şi avem parteneri paşnici. NATO nu atacă, doar îşi apără cetăţenii”.

NATO nu va aplica forța în afara ţărilor membre, aşa cum nu a aplicat forţa militară în Ucraina, chiar dacă statul vecin ar fi solicitat acest ajutor. Tot ce poate să facă Alianţa Nord-Atlantică pentru statele partenere este să le ajute la educaţia şi formarea militarilor, dar şi la reformarea sistemului militar şi la asigurarea combaterii corupţiei în toate domeniile.

”Consolidarea flancului estic este o replică la actiunile destabilizatoare care au dat peste cap o ordine internaţională. A apărut o ameninţare reală pentru statele membre NATO”, susţine Ambasadorul Reniţă, explicând de ce forţele militare dislocate în România, Bulgaria, dar şi în statele baltice au fost triplate.

”Rămânem determinaţi să susţinem integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea Armeniei, Azerbaijanului, Georgiei şi Republicii Moldova. În acest context vom continua eforturile de susţinere a unei rezolvări paşnice a conflictelor din Caucazul de Sud, din Republica Moldova”, se mai spune în rezoluţia Summitului NATO, care prevede şi paşi concreţi pentru asigurarea unei păci mai durabile în zonă.