Principală  —  Ştiri  —  Politic   —   Statisticile vs declaraţiile preşedintelui Igor…

Statisticile vs declaraţiile preşedintelui Igor Dodon, făcute la Moscova

În timpul vizitei sale la Moscova, preşedintele R. Moldova, Igor Dodon, s-a arătat convins că „asistăm la începutul unei noi perioade în relaţiile noastre”. El şi-a exprimat regretul că, în ultimii şapte ani, „a dispărut noţiunea despre parteneriatul strategic cu Federaţia Rusă”.

Deşi, în faţa liderului de la Kremlin, Dodon a promis să denunţe acordul de Asociere cu UE, semnat de R. Moldova, invocând că acesta „nu a adus niciun plus pentru R. Moldova”, statisticile oficiale demonstrează contrariul.

Volumul exporturilor în România a crescut

otrivit datelor Biroului Naţional de Statistică (BNS), ponderea livrărilor mărfurilor autohtone în România a crescut în volumul total al exporturilor Moldvei cu 2% faţă de perioada similară din anul 2015 – de la 23% la 25%. În acelaşi timp, importurile din România s-au redus în 11 luni din 2016, faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, cu 3,3%, până la 502,1 mln USD, iar cota lor în volumul total al importurilor s-a diminuat cu 0,5 p.p. – de la 14,3% la 13,8%. Balanţa comercială negativă a Moldovei cu România a fost în ianuarie-noiembrie 2016 de 38,6 mln sau de 2,7 ori mai puţin decât în perioada similară a anului precedent (104,9 mln USD). În 11 luni din 2016, România a fost cel mai mare partener comercial al R. Moldova la export şi import.

746 milioane de euro de la semnarea Acordului de Asociere UE-R. Moldova până în 2020

Parlamentarul european Siegfried Mureşan a amintit în acest context că Uniunea Europeană (UE) a alocat R. Moldova 746 de milioane de euro de la semnarea Acordului de asociere UE – R. Moldova şi până în 2020. „Chiar săptămâna trecută, Uniunea a mai aprobat încă un program de asistenţă macrofinanciară de 100 de milioane de euro pentru R. Moldova. În plus, Uniunea a liberalizat regimul de vize, ceea ce le permite cetăţenilor moldoveni să circule liber în toate cele 28 de state membre. În aceeaşi perioadă, Rusia jupoaie Moldova cu 400 de milioane USD pe an, aproape 380 de milioane de euro, pentru gazul rusesc. În plus, în 2014, când Rusia a interzis importul de fructe şi legume din R. Moldova, UE s-a purtat ca un adevărat prieten şi a permis importurile pe piaţa europeană. De asemenea, Federaţia Rusă a sprijinit constant separatismul din Transnistria şi Găgăuzia, încălcând, astfel, în mod flagrant suveranitatea teritorială a R. Moldova şi Constituţia ei”, aminteşte Mureşan.

Europarlamentarul reconfirmă că UE a demonstrat că vrea o Moldovă prosperă, integrată valorilor europene, pe când Federaţia Rusă, atunci când R. Moldova a semnat un parteneriat economic cu UE de pe urma căruia au de câştigat toţi cetăţenii moldoveni, a întors spatele R. Moldova şi a arătat că nu-i pasă de cetăţenii moldoveni decât dacă aceştia servesc intereselor ei economice şi politice. „Preşedintele Igor Dodon demonstrează în aceste zile că nu vrea să reprezinte interesele cetăţenilor R. Moldova, ci că vrea să fie un vasal al Moscovei”, a conchis europarlamentarul.

Exporturile de mărfuri în Rusia s-au redus

Între timp, potrivit datelor BNS, în 11 luni ale anului trecut, importurile din Rusia s-au redus faţă de perioada similară din 2015 cu 0,9%, ajungând la 472,4 mln USD. Cota Rusiei în volumul total al exporturilor moldoveneşti s-a redus de la 12,4% la 11,7%, iar la importuri – de la 13,1% la 13%. În ianuarie-noiembrie 2016, Rusia era pe locul doi în lista celor mai mari parteneri comerciali ai R. Moldova la import şi export. Balanţa comercială negativă a Moldovei cu Rusia a fost în 11 luni din 2016 de 256,3 mln USD, în creştere cu 1,5% faţă de perioada similară din anul 2015. Reducerea exporturilor în Rusia a fost determinată, în principal, de interdicţiile şi restricţiile impuse pentru livrarea producţiei vinicole moldoveneşti, a fructelor şi legumelor proaspete şi conservate, dar şi a cărnii, care au fost anulate doar pentru câteva companii. Baza exporturilor moldoveneşti în Rusia a fost tradiţional formată din producţie agroindustriuală – băuturi alcoolice, conserve din fructe şi legume, sucuri. Cea mai mare pondere în importurile din Rusia revine resurselor energetice, potrivit datelor BNS, sintetizate de InfoMarket.