[sondaj] Recensământ sau spălare de bani?

Până pe 31 martie, cu o întârziere de circa 3 ani, vor fi făcute publice rezultatele controversatului Recensământ al populaţiei şi locuințelor din 24-25 mai 2014. Cel puţin, asta spune o hotărâre de guvern. Motivele întârzierii, invocate de Biroul Naţional de Statistică (BNS), sunt lipsa banilor, echipamentul învechit şi procesarea manuală a datelor. În timp ce experţii consideră că recensământul este trucat şi nu mai are nicio valoare, directorul BNS, Vitalie Valcov, susţine că, în pofida întârzierii, rezultatele recensământului vor fi, oricum, de folos.

Un recensământ învechit? La ce mai prinde?

Valentin Krîlov, comentator politic

Faptul că s-a întârziat este evident. Chiar şi în perioada sovietică, cu echipamentul de atunci, rezultatele erau gata în cel mult un an. 2,9 ani e prea mult. De ce a fost aşa? Pentru că guvernarea a avut interes mai mare pentru banii de la recensământ, decât pentru recensământ. Au fost bani buni, din afară, cheltuiți într-un mod suspect, iar procesarea datelor s-a lungit special, ca să se ceară alţi bani. Şi tot aşa. Mai poate fi util recensământul? Ar putea, dacă următorul va fi peste 7 ani. Dar depinde ce rezultate va afişa BNS şi dacă vor fi luate în calcul de guvernare. Recensămintele în lumea civilizată se fac pentru ca guvernele să poată determina clar prioritățile pentru dezvoltarea ţării. La noi nu se ştie ce efecte va avea, dacă planificarea ori este una formală, ori nu există.

Andrei Dumbrăveanu, Asociaţia Sociologilor şi Demografilor

Eu nu ştiu dacă este învechit, din moment ce un recensământ se organizează o dată la 10 ani şi următorul va fi în 2023. Da, lucrările de teren şi colectarea datelor s-au făcut în 2014. Este adevărat şi faptul că prelucrarea acestor date s-a lungit. Dar nu asta e problema. Problema e că aceste date nu au fost corect colectate şi nu reflectă situaţia reală. Dar, de schimbat nu mai poate fi schimbat nimic, indiferent din ce motive s-a întâmplat ceea ce s-a întâmplat. Pe cât de utile vor fi ele nu ştiu, dar ele vor rămâne date de orientare până la următorul recensământ.

Vitalia Pavlicenco, Partidul Naţional Liberal

Pentru populaţie, recensământul nu mai are nicio utilitate. Pentru cei de la guvernare – da. Ei îl vor falsifica şi îl vor ajusta la nevoile lor, aşa cum fac totul. În 2014, s-au temut să-l publice, pentru că nu le conveneau rezultatele nici sub aspect identitar şi nici sub cel social-economic. Identitar nu, pentru a dosi explozia procentuală a celor care s-au identificat ca români, iar social-economic, pentru a ascunde de finanțatorii europeni dezastrul în care fusese adusă R. Moldova după 2009. Era într-un an electoral şi guvernarea nu avea nevoie să dea cărţile pe faţă. Nu o vor face nici acum. Vor truca rezultatele aşa ca ele să arate bine pentru ei, mai ales că de atunci au trecut aproape 3 ani, iar în 3 ani multe nu mai sunt ca în 2014.

Alexei Busuioc, primar Capaclia, Cantemir

După aproape 3 ani de la recensământul din 2014, noi, în primării, ne ghidăm şi azi de datele celui din 2004. Şi la nivel central e la fel. Cuiva, acolo „sus”, îi convine acest lucru, pentru că pe contul diferenței de populaţie dintre 2004 şi 2014, se scot bani europeni mulți. Mie aşa şi nu mi-e clar, ce a fost acest recensământ: o spălare de fonduri europene sau o manevră electorală? Cred că a fost şi una, şi alta. Vă amintiţi ce a fost cu listele electorale cu morţi şi alte ficțiuni la alegerile din 2014, 2016, posibil şi la localele din 2015? Toate se trag de la tăinuirea rezultatelor recensământului. Utilitate? Care utilitate, când eu şi alte mii sau zeci de mii ca mine, nu au fost intervievate. Iar asta înseamnă că acest recensământ nu ne-a luat în calcul şi pe noi.

Nicolae Osmochescu, profesor universitar, doctor în drept

Da, lucrurile s-au cam învechit. O treime din termenul de valabilitate al acestui referendum s-a dus. În 3 ani datele din 2014 au suferit schimbări, şi schimbări esenţiale, pe mai multe categorii de întrebări: numărul populației, natalitatea, mortalitatea, exodul, situaţia identitară, acordarea cetățeniei, retragerea cetățeniei, categoriile de vârstă, corpul electoral – ce s-a întâmplat cu el? A întinerit? A îmbătrânit? Unde suntem? La ce să ne așteptăm? Recensământul 2014 a fost, în premieră, nu doar al populaţiei, ci şi al locuințelor. Cine sunt beneficiarii palatelor şi ai castelelor de milioane? Avem o evidență? Se pare că recensământul nu dă răspuns, în acest sens, nici pe departe. Dar, fără date corecte, guvernul nu va putea lua decizii corecte.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *